Mihaela Butnaru

Poezia ta surprinde bine ideea de mister erotic, ritmul mă face să mă gîndesc la un cîntec languros,vrăjit sau inocent sau poate e doar o impresie.Curiozitate:cine e Regina?Dacă are legătură cu zeița...atunci poezia ta devine și mai periculoasă:).Mi-a făcut plăcere să o citesc, o să mai trec prin pagina ta.

Mi se pare interesanta ideea:timpul și victime (la propriu) ca efect.In definitiv timpul e singura instanță la care ne raportăm și le raportăm pe toate celelalte.Simplu și direct exprimată, dar cred ca ai putea lucra la \"minutele alergau disperate\" și \"spectatorii înnebuniți\".

Cred ca ai riscat foarte mult folosind imaginea mării, face ca proza să dea impresia de \"parcă am mai citit asta undeva\", eventual prin mai multe locuri...pentru că structurile folosite par clișee și pescărușul care zîmbește...plîngi de-a binelea.Ce să zic...Poate doar să-ți sugerez să fii mai sinceră în introspecție.

Singurul lucru pe care l-am reținut din acest poem este suita de metafore \"tari\" din prima și penultima strofă.Ceea ce nu văd este o idee destul de puternică să fie susținută de aceste imagini.Și care să le susțină.În lipsa acesteia, poezia se citește greu,clipind des...și este uitată repede,pentru că nu atinge.