Poezie

luDOTEcă

1 min lectură·9 iulie 2015

Mediu

memoria mea-i încărcată

ca și a PC-ului

de multă vreme depășit

nu mă-ndur să îl arunc

textele mele de aur

circuitele lui de argint

amintirile multe care ne leagă

determină decizia mea

de a-l păstra o vreme

clătesc gura cu o-înghițitură

clar că din vin(ur)ile căldurii

ramul cu rădăcinile adâncite în trecut

are frunzele prezente-n fața ochilor

imagini 3D simultane cu implicațiile

momentane sunt accesibile doar mie

dota ereditară moștenită de la tata

specialist în informatică

este a I a

funcționează întocmai

parametrilor antecesorului pomenit

că multe-mi trăsnesc prin minte

este drept

două minute mai-nainte mi-a amintit-o

simpatica mea mereu contrară opțiunilor mele

i-am răspuns că am paratrăsnet

nici între două nu mă las trăsnit

fac față

cu spatele la vorbele lumii

chir că nici nu-mi pasă

am învățat din trăsnăile șefilor și colegilor

l u m i n i

sting atunci când nu-mi convine

ori consider că se face risipă

m e r i t ă

cine merită

trebuie răsplătit

considerabil

aștept

001.193

Miclăuș Silvestru. “luDOTEcă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/14074606/ludoteca

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.