Poezie
acru
2 min lectură·
Mediu
n-am de gând să măsor
suprafețe
acoperite de păduri
pășuni livezi vii
extravilane satului natal
în acri
mi s-a fixat gândul acum
pe gustul acru
pe vasta paletă cromatică de acreală
ce bântuie printre bogați și sărmani
unora le plac acriturile
naturale (fără exemple)
sau înăcrite prin voință
murăturile
cu simțul observației trec
dincolo de plăceri
când ți se face acru de cineva
e diferit
îți vine acreala și după mâncarea bună
sau îți piere pofta înainte de a începe
rugăciunea
acru-ți vine și de prea mult așteptat
de la mama am auzit-o p-asta
când întârzia tata de la serviciu
sau când îi ceream bănuți și nu-i avea
stai și-așteaptă până ți-o veni acru
mai rău e când îți vine
acru de prea multă băutură
stă capră
cu mâinile proptite-n gard
câte-un vecin șprițangiu
acrimea ce o are-n el
toată o lasă-n urmă
bobocilor
să mai cumperi carne
direct de la producător
altora li s-a acrit în pârnaie
cum e cazul lui Năiță Rânzatu
ai lui spun că de mic a avut acrùm
acum are-atâta acrime că
nu-i trece nimeni prin față
rău de tot e când ți se acrește de viață
Doamne iartă-i pe cei nechibzuiți
vor să și-o îndulcească sărind
de pe podurile apelor dulci
fericit bărbatul dulcineei
001219
0