Poezie
când visu-i tulburat
1 min lectură·
Mediu
în fiecare seară obosit
adorm ca ursul în bârlog
ori un pietroi pe fundul apei
pot zice chiar buștean
nesătul de visul cel frumos
în zorii zilelor de sărbători
îmi pot permite ca
ochii să-i închid din nou
să fac un nod firului întrerupt
de-o sonerie nedorită
zâmbesc aproape conștient
de farmecul ce îmi inundă ochii
deși mi-e clar că sunt doar zâne
din lumea basmelor nepovestite
venite să colinde-n poezii
tresar atins imaginar
în dansul lor împărțitor de bucurie
of, nu... păcat
vecina sună insistent
să-împart cu ea cafeaua
frățește
la optul fix al duminicilor
cum să-i spun să nu-mi mai tulbure
dulcele fir al viselor întârziate
023.045
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “când visu-i tulburat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13972852/cand-visu-i-tulburatComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
șansele textelor... sincer să fiu, nu știu ce anume ar putea impresiona pentru a fi promovat! Nu cunosc opțiunile niciunuia dintre editori. Mă mulțumesc și cu opiniile colegiale ale cititorilor. Un început percutant, ca o explozie, ar însemna să spună totul... în doar câteva (puține) cuvinte. Mulțumesc pentru sfatul pe care mi l-ați dat; vă asigur că l-am primit... frățește! Voi ține cont de el cu prima ocazie...! Mult succes!
0

Această poezie are doar sfârșitul:
„frățește să-mparți cafeaua”.
Dar e bine construită.