Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ultima dorință a tatălui

sentimente-mpărtășite

1 min lectură·
Mediu
Cu dor privește-un tată, lung,
spre zări îndepărtate,
cu mâna streașină la ochi,
tot așteptând băiatul
și o fată
care-au plecat,
dar nu s-au mai întors.
De zeci de ori pe zi
repetă-n șir penibile mișcări,
de parcă-au devenit un tic nervos.
Dorința de-a-i vedea
e o cumplită așteptare.
Ce-or face fiii oare
de nu se-ntorc să-și vadă tatăl,
să-și vadă casa părintească?
În desfătări deșarte s-or fi rătăcit?
Ori sfinte căi de clausură-n sfântă rugăciune
vor fi ales spre mântuirea lor și-a lumii?
Așa de-ar fi, sărmanul bătrânel
așteaptă un răspuns...
ca-n pace să-și dea duhul.
001.550
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
97
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Miclăuș Silvestru. “Ultima dorință a tatălui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13935189/ultima-dorinta-a-tatalui

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.