Poezie
Ultima dorință a tatălui
sentimente-mpărtășite
1 min lectură·
Mediu
Cu dor privește-un tată, lung,
spre zări îndepărtate,
cu mâna streașină la ochi,
tot așteptând băiatul
și o fată
care-au plecat,
dar nu s-au mai întors.
De zeci de ori pe zi
repetă-n șir penibile mișcări,
de parcă-au devenit un tic nervos.
Dorința de-a-i vedea
e o cumplită așteptare.
Ce-or face fiii oare
de nu se-ntorc să-și vadă tatăl,
să-și vadă casa părintească?
În desfătări deșarte s-or fi rătăcit?
Ori sfinte căi de clausură-n sfântă rugăciune
vor fi ales spre mântuirea lor și-a lumii?
Așa de-ar fi, sărmanul bătrânel
așteaptă un răspuns...
ca-n pace să-și dea duhul.
001.550
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “Ultima dorință a tatălui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13935189/ultima-dorinta-a-tataluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
