Poezie

Salutul... de dimineață

... și din partea necuvântătorelor

1 min lectură·14 martie 2010

Mediu

Cucurigu-n zori de ziuă,

Des ca bătătoru-n piuă,

Se aude-n mii de volte

Deșteptarea în voci forte.

Cucurigu-n voci pripite,

Cu silabe prelungite,

Răgușite, răspicate:

„Sus, că-s zorile crăpate!”

Cucuriguuu!- mult se-aude

Propagat- sonore unde.

Dă binețe la oricine,

Pentru-o nouă zi ce vine.

S-a trezit în zori și mierla,

Vocea-i scumpă precum perla,

Cântă dulce-n zeci de triluri,

„Dimineață-i!” Oameni- șiruri.

Lângă casa mea, el, nucul

Găzduiește guguștiucul,

Cu-a sa voce insistentă

Spune că: ”Ziua-i prezentă!”

Văd prin geam, pe-un horn de casă,

Cioara ce-i neagră crăiasă;

Și ea cântă, de nebună,

Numai "Craaa!" sau "ziua bună!”

Lumea-i trează,-n drum spre muncă,

Salutări din mers aruncă:

Bunăăă! Salveee!-orice urare,

Cu respect, în gura mare.

004.067

Miclăuș Silvestru. “Salutul... de dimineață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13933034/salutul-de-dimineata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.