Mediu
De dimineață, când, spre răsărit de soare,
Trezit de al cocoșilor refren,
De cearta câinilor în haite migratoare
Sau chiar de glasul roților de tren,
Mă-ndrept spre geam ca să îmi scald privirea
În văi de munți,
Ce parcă sunt de-odată cu zidirea.
Vapori de apă denși, de după ploaia caldă
Stau nemișcați, de parcă ei clocesc;
Doar soarele spre prânz împrăștie-a lor hoardă...
Iar ei, gonind pe unde nimeresc,
În șiruri albe se ridică, vulturi,
Sus, cât mai sus,
Spre norii care-s ale ploii cuiburi.
Pe-a munților coline parcă sunt plantate
Minuni furate sigur din Eden,
Adăpostite în piațete, în cetate,
La care li s-a dat... nume modern;
Uimit de frumusețea primitivă
Din văi de munți,
Tresar... de șuier de locomotivă.
001.673
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “În văi de munți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13926301/in-vai-de-muntiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.