Mediu
Când stele cerul îl presar
Și când răsare luna,
Doresc s-alung al tău amar
Din viața ta de-acuma.
Povestea vieții ți-o ascult;
Mă mir de cruda-ți soartă.
Te sfătuiesc: iubește mult,
Căci timpul nu te iartă!
Și zboară făr’ să țină cont
C-aștepți sau pierzi iubirea.
El, cel mai mare mastodont,
Își știe nemurirea.
Crud, roade inima oricui,
Chiar de nu-i știe locul,
Când focul dragostei e-un cui
Celui ce pierde jocul.
001.459
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “El, timpul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13925919/el-timpulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.