Trandafirii fără spini

Văd că nu place lumii Vulgaritatea trandafirilor conștiinței mele, Așa că o voi păstra în haosul din mine, Un haos nepătruns de nimeni. Am înțeles de ce-mi spuneau bătrânii Că sămânța binelui prinde greu rădăcini Dar aduce rod folositor, Și că sămânța răului prinde rădăcini mult mai repede, Fără să aducă rod de-adăugat la bunăstare. Omenirea va-ncerca mereu Să-nlăture sămânța răului. Rodul seminței răului Nu este folositor nimănui. Răul va naște doar răutate. Nu e nevoie de ajutor. M-am hotărât. Răutatea mea nu trebuie semănată. Când va ieși la suprafață Va fi stârpită ca buruiana, Ca oricare altă vietate dăunătoare. De-acum înainte voi trece la Altoirea trandafirilor cărnii mele, Pentru ca ei să-mi facă florile Pe ramuri fără spini. Voi continua să sper Că toți trandafirii, După ce-au fost transformați În conștiința mea prin altoire, Chiar de se vor sălbătici cândva, Vor vegeta veșnic. Nu se va mai pierde Niciun strop de sânge...