vesnicie II
Mă afund în amintiri și simt că doar în aceasta mai trăiesc. Nimeni nu mă înțelege. Nici măcar eu nu mă mai înțeleg. Poate că nici măcar nu mă cunosc; poate că sinele meu s-a refulat de la sine.
0
0
Cel de Lumina
Cel de Lumina Lumina din ochi se stinge se naste Întunericul Speranta moare ca un ultim ecou al Vieții ce răsună în decorul nopții ...a mai rămas în urmă doar amintirea Celui de
0
0
Toate cele 2 jurnale sunt incarcate
