Poezii

Am vrut sa deschid un nor, sa-i citesc ploile de vara, sa-i sculptez cuvintele pierdute in stropi mari de adevar ... Si nu am reusit. Am vrut sa deschid o floare, sa-i scriu in vene

Era dimineata. Trecuse de ora zece. Clipa, uda de ploaia diminetii se trezi. Isi intinse orele spre noi, cu o miscare inceata si-adormita, de parca se temea sa ne atinga. Ne imbraca cu

Desertice iubirii de altadata, dezvirginate amagirii nuptiale, condescendente aminitiri de ceara, pe-a timpului carare se dezbraca. Trezite de atita fluier si suspin, vaduve, secunde plinse se

Ascult cuvintul sec, din piatra supt si rastignit de un melc, nebun, pe cind trecea prin buzunarul rupt, al hainei mele de pe tun. Si-l urasc, Si-l iubesc cu tot praful de pe

Strabatind amurgul dureros, calarind sperantele-nversunate, ne afundam in puful razelor de soare, ca sa murim apoi ca stele-ntunecate. Te vad si simt in noaptea grea cu trupul tau acoperit de

Fior de viata si-mplinire vazut prin prisma pinzei de paianjen, a rozelor ce mor in noapte si-amintirilor de pretutindeni.

Flori de stinca ma cuprind printre cercuri de lumina, jaru-n suflet mi-l aprind, formind din mine o cununa. Sunt stele sclipitoare ochii tai, ca brazii muntilor senini, ce se-oglindesc in

sa punem embargou pe pomi ce poarta in sine fructul oprit, ne cere, tirindu-se prin cenusa dreptatea, urlind din voci de sclavi si amariti, ce-si vad necrologul afisat pe-o frunza de negru, de

Nu te inteleg, nu mai vorbim de mult aceiasi limba, nu mai suntem ce-am vrea sa fim si ce am vrea sa fim ne schimba. Cita tristete si zapada de strazi absurde si decente, lumina palida ne

Am incercat sa numar picaturile unei ploi de vara, dar erau prea multe. Am incercat sa numar florile de gheata de pe geamuri, dar au aparut ghioceii si florile s-au topit. Am incercat sa

despartit de chinul durerii, stau inecat in lacrimile mele, tacute. doar o soapta, sculptata in umbra iubirii incearca sa se despinda, in zadar. tacere. incerc sa te ating prin geamul

Era o zi calda, chiar toridä si totusi era rece in sufletul meu. Imi plimbam pasii anevoiosi prin nisipuri aurii, calauzit de ginduri fugare, iar marea imi säruta pärul, cu stropi calzi,