Meda Bittermann

Cred ca salvarea se face pe alb intr-adevar. Imi plac cele doua pasaje:

\"sângele mă urmează
gravitându-mi umbra plină de răni \"

si

\"durerea mă urmează
o strâng mai strâns în pumnii albaștri\"

Iata o poema rotunda, asortata cu o imagine foarte frumoasa! Talentata doamna Karen Belknap...
;)

La un moment dat zilele astea am fost intrebata de o prietena ce mai fac, daca as avea timp sa mai stam de vorba. I-am raspuns ca sunt prea ocupata cu detractori ca sa mai pot avea timp de prieteni!
Initial mi s-a parut un calambur bun, dupa cateva minute, am realizat insa cam cat ADEVAR era inclus in afirmatia cu pricina.
Ca urmare, m-am decis ca viata este prea scurta si prea frumoasa pentru ca s-o uratesc in polemici sterile dar mai ales absurde. De aici in colo, imi voi dedica timpul exclusiv prietenilor sau celor care sub o forma sau alta, CHIAR au nevoie de ce pot eu sa ofer. Ceilalti, imi pare rau, dar nu mai avem ce ne spune, asa ca va voi ruga sa evitati elegant zona.

Cam atat am avut de spus despre cele ce s-au petrecut in ultima vreme in subsolul acestei pagini si (din pacate) nu numai.

Eu ii multumesc lui Radu pentru ca oricum ar fi, fara el noi nu aveam poezie.ro unde sa ne dam destepti si sa ne mai creada si altii. Asta e ceva ce constat ca periodic se cam uita.

Acum sa revenim la subiectul care ne-a adunat aici de fapt: Visual Poetry, sau cum o cheama pe aceasta specie (in aceeasi masura pe cale de aparitie cat si de disparitie).
Dupa cum spuneam si in episodul unu al acestui ARTICOL (numit chiar putin pompos pentru mine editorial), m-am apucat de aceasta munca DEZINTERESATA (si consumatoare de un timp pe care cu greu il am) in scopul de a comunica celor dornici de aflari cateva din chestiunile pe care le cunosc eu in domeniul artistic. Am fost destul de clara, zic eu, apropos de faptul ca eu NU sunt critic de arta sau exeget. Ci doar un om care are in afara de cateva diplome in domeniu, si oarece experienta practica in artele vizuale.

Mai mult, mi-am dorit ca rubrica deschisa de mine sa slujasca pe post de forum de discutii pe tema data, tocmai pentru a putea profita cu totii de respectivele informatii. Fapt care s-a si intamplat intr-o oarecare masura, spre marea mea bucurie. Am constatat insa cu aceeasi ocazie ca exista niste confuzii majore care se fac in anumiti termeni, fapt ce genereaza neintelegeri in aprecieri.

De aceea in episodul doi aici de fata, in loc sa continui a diseca strict notiunea titulara, am incercat sa comentez putin CONTEXTUL in care aceasta a aparut si se manifesta. Pe ideea ca nu prea poti vorbi se spanzurat fara a mentiona funia!
:)
De aceea am dezbatut putin cam cum devine cazul cu postmodernismul, curent care a determinat printre altele aparitia acestei specii artistice. De aceea ci divagatia pe tema numelui de la inceput, deoarece multi dintre comentatorii anteriori isi manifestasera nedumerirea cu pricina.

Fusesera cateva puncte care au revenit repetat in comentariile la Virtual Poetry 1. De ce numele asta, de ce este poezie, si in general, ce este ea si daca e bine si ne place. Fiind ele multe si stufoase, dupa ce in primul articol expusesem o parere personala (mai mult verbalizarea unei senzatii a mea ca si creator de arta, nicidecum de critic care nu sunt) precum si o parere a altei autoare (consacrate) in domeniu, m-am decis ca cititorii ar vrea sa auda mai mult.

Dupa aceasta scurta si generica explicatie despre context - postmodernismul- vroiam sa exemplific putin afirmatiile cu lucrari diferite si evolutia notiunilor in timp, asta in episodul trei. Urmand ca ulterior (Magule ;) sa ma apuc sa povestesc mai pe larg despre impresiile (si principiile) mele personale in domeniu, unor citiori ceva mai avizati deja.

Sper ca acum e putin mai clara logica pe care a urmat-o prestatia mea in aceste articole.

De asemenea, s-ar mai impune o explicatie: Eu ma pricep sa FAC arta, nu sa folosesc limbaje complicate pentru a impresiona consumatorii criticii de specialitate (de care sunt pline pana la saturatie toate revistele asa zis culturale); ma mai pricep si la cercetare, la a CAUTA si GASI critici autentici si recunoscuti pe plan international carora sa le dau cuvantul pentru a spune ei lucrurile intr-un mod profesionist dar si inteligibil. De asemenea, mai cunosc si limba in care aceste articole sunt scrise, si care nu era romana... pana in momentul in care le-am publicat in citatele mele.

Asadar, daca v-a placut (in cele din urma) bufonul, mai poftiti si altadata...

Va rog doar sa cititi BINE acest comentariu, pentru a fi avizati la ce va puteti astepta si la ce nu! Chiar ma gandeam sa creez asa un fel de disclaimer pentru cei ce intra in textele mele, ca sa evitam pe viitor comentariile celor ce au venit in discoteca si vor sa cumpere o legatura de morcovi...

Hai sa auzim numai de bine!

Eden, Michel si Asdf, aveti cu totii dreptate!
In mod bizar si paradoxal poate.. Dar asta este perceptia mea. Iar eu pot avea sau nu dreptate...
:D

Ce spun eu despre -sa-l numim exercitiu- de fata: este vorba despre rocada mare, in care haiku-ul a devenit titlu iar titlul -culoare poezita.

Multumesc pe aceasta cale multimii de serpi veninosi din zona, care m-au inspirat in acest sens!

Michel, ca sa intram putin in detalii apropos de ce spui tu, tocmai lucrez acum la episodul doi al povestii cu visual poetry, care nu stiu exact cand va fi gata, dar stiu ca va incerca sa puna cap la cap mai multe informatii in acest sens. Iti multumesc oricum pentru modul in care iti exprimi parerea, esti de departe cel mai graitor exemplu al notiunii \"e loc sub soare pentru toti\". Poate unde -vorba lui Eden- emisfera ta dreapta e mai dezvolatata ca la altii? Sau doar posesia a 7 ani de acasa...
:)

WOW!
E, poti acum sa ma inchipui ca pe un vrabioi mic, dar infoiat si taaaaaaaare multumit de sine, ciripind gures pe cracuta sa.
:))))
Multumirea sa sti insa ca nu-i numai de sine, ci si mai ales de tine, pentru ca tu ai fost de fapt cea care a aruncat manusa \"editorialelor\". Buna zi a fost aia, sper ca toti cei care au vizitat ceea ce s-a scris incepand cu \"despre visual poetry\" si culminand cu exegeza de fata, sa inceapa a (se) vedea mult mai in adancime unele lucruri.

Parerile specialistilor (autentici!) in diferite domenii sunt absolut indispensabile crearii unui climat de valoare reala in cadrul comunitatii. Stiu ca ei se afla in zona, poate ascunsi, sper numai sa nu se lase influentati de potlogarii de duzina in ale scrisului (sau artelor in genereal), ci sa vina aici unde le este locul, in fata.

Mai ales pentru ca maaaaare dreptate are Betty Edward cand spune \"What it comes down to is that modern society discriminates against the right hemisphere.\"

Pe si mai scurt: posesori de creiere grele pe dreapta, uniti-va!
:)))

Oho!
Bine-bine stimata doamna!
Iti cam prieste toamna, bag sama, in loc sa-ti cada frunzele, la tine e dimpotriva...
:))

\"Ea se intoarce pe o parte și foarte egoista își trage tot trupul cu ea\"

\"Ea era frumoasa ca umbra unei idei\"...

:)))

E domnule Panule... ca de cand nu te-am mai vazut... multe frunze si coame si cai s-au mai pierdut...
:)
Nah ca m-ai inspirat!

Ce venisem sa spun de fapt era ca mi-a cam placut poema asta a ta... In special
\"mi-e stele,
mi-s vânt
și mi-e toamnă.\"

Cat de frumos si de uimitor spus... \"Cel care se intreaba cum iti dorm miinile\"

Mi se pare una dintre cele mai incredibil de minunate definitii -pe care le-am intalnit in ultima indelungata vreme- ale iubitului...
EL.

Cristian, bun venit pe poezie.ro! Ma flateaza elogiile pe care mi le aduci, iti dai seama... incerc si eu sa-mi pun mai mult feelingul in ceea ce fac, de fapt, si mai putin constructionismul, ca sa zic asa. Pe YM sunt neisaco. Tinem legatura!

Radu: Am crezut ca am intrat in alta parte cand am intrat de dimineata pe pezie.ro...
:)))
Nu ma asteptam sa-mi vad editorialul pe post de... editorial!
Voi incerca sa recidivez in acest sens, daca e asa de bine primit, eventual cu ceva mai multe detalii si exemple.

George Brasoveanu: Vad ca tu esti dintre aceia care dau in cap la om dupa care incep sa strige viol!
:D
Agresiva, zici tu?! Zic eu ca e ceva mai mult decat mania persecutiei care se manifesta la tine... Am impresia ca nu intelegi exact semnificatia vorbelor mele. Se prea poate ca nici eu pe ale tale. Poate ca de aceea nici eseul meu nu prea ti-a fost clar, asta in cazul in care l-ai citit. Sa recapitulez pe foarte scurt: din pacate, NU eu am inventat aceasta forma de arta. De asemenea, daca ai fi citit si comentariile lui Ion sau ale Stefanei ai fi aflat mai mult despre cum devine cazul cu arta asta care n-a aparut asa din senin asa cum susti tu (in primul comentariu al tau spui de altfel ca nu prea cunosti subiectul, si ca \"visual poetry asta se ocupa cu marirea capacitatilor de exprimare a sistemului fonetic de scriere\" de unde rezulta clar ca vorbim despre chestii diferite) numai pentru ca vroiam sa intram in randul lumii sau sa procedam la \"fortarea unei intentii practice intr-una estetica (cum e cazul visual poetry in varianta alfabetului fonetic, semito-arian)\". Conform teoriei tale, functia scrisului (n-ai zis nimic despre cea a pictatului, de exemplu) este exclusiv una practica. Dar vin eu si te intreb: estetica dupa tine este sau nu o functie practica?

Si ca un corolar al comunicarii mele cu tine: iti multumesc pentru comentarii, chiar ai adaugat lucruri noi in domeniul despre care discutam. Hai sa incercam sa ne mai si definim zonele si termenii mai bine pe viitor, ca sa nu mai existe confuzii. Asta ar fi in legatura si cu respectul reciproc, de altfel... Sti? Poti avea o parere diferita si fara sa o desfiintezi pe cea a vecinului. Asta m-a deranjat la tine, atitudinea superioara, si de asta si reactia. Vorba aceea, e loc sub soare pentru toti...

Pan: Ma si bucurasem ca te-am vazut in vizita la textul meu... cand colo... erai in misiune!
:)))

Asdf: Este minunata Ana Maria Uribe! Multumesc pentru link. Si astept cu mare interes articolul tau!

Si pentru toti cititorii: voi posta in curand un episod doi cu acest subiect, pentru ca sesizez ca s-ar cam impune noi precizari. Asta si datorita comentariilor voastre, pentru care va multumesc mult!

:))))))))))))))))))))))))))))))
Magistere... m-ai inveselit la greu, zau... Ai ceva asa copilaresc in felul in care argumentezi... la modul \"ba tu esti\"... Cred ca esti fan sa ai ultimul cuvant.
:D

Sunt bine dispusa azi, so be it!

O singura precizare: spune-i prietenului tau cel Dimpotriva, cu care esti asa de acord, ca ar fi mult mai interesant daca si-ar exprima punctul de vedere sub vocea si nikul propriu, nu de alta, dar eu nu vorbesc cu clonele daltoniste. Sirena si-a cam dat-o verde in fata cum este de altfel...

Asdf & Stefana: Aveti perfecta dreptate in ce spuneti voi, va asteptam de altfel pentru completari. Intr-adevar, lucrarea de fata s-a vrut mai mult un teaser, ca sa (ne) vina pofta mancand... Poate ca la un moment dat sa stam deoparte impreuna si sa comitem chiar un eseu documentat in toata regula, care sa acopere cam tot ce-ar fi de in domeniu... Desi daca ma gandesc bine, (din cat e zona de stufoasa) ar putea iesi mai degraba o carte!
:))

adrian_nairda: Am singura mare tristete: ca am fost in situ AdMaker, si am gasit locu cu spotu, si am dat clik pe el, si a aparut ecranul video... si atat!
:(((
M-am frustrat ingrozitor, fireste... Baietii aia de acolo ar putea sa te intrbe si ei ma nene, matale cu ce vrei/poti sa vezi vidou nostru?!
:D
Asa ca daca il ai cumva downlodat, ma inscriu si eu pe lista de primitori.
Multam oricum de link, nu stiam de nenii astia.

Magister: Ma bucur ca ai rezonat la feliuta mea de vorba... Se poate, iata!
:)))

As mai avea eu o vorba cu Eden, care mi-a dat de fapt ideea de a scrie pe acest subiect. Draga Eden, era ca un fel de prinsoare... Eu scriu asta, tu scri \"despre disconexiunea interemisferica pentru limbaj si perceptie vizuospatiala\".
Nu?!

Va multumesc tuturor de prezenta (sau absenta :)) si... pe cai sau pe curand!
:)

Pentru cei ce au dificultati cu limba engleza, voi posta aici traducerea interviului cu Giselle Beiguelman:

Ce inseamna Visual Poetry pentru tine?

Visual Poetry este rodul intalnirii dintre artist, materialitatea paginii si natura hibrida a literelor si simbolurilor capabile sa releve limitele dintre imagini si text.

Cine a fost/este sursa inspiratiei tale, modelele pe care le-ai avut (poeti sau miscari artistice) in mediul artistic?

In zona poeziei literaturii referintele mele sunt Oswald de Andrade, Augusto de Campos, Mallarmé si Calligrams al lui
Apollinaire. Dar si proza joaca un rol important ca forma, in acest domeniu mentionandu-i pe: Hemingway, John dos Passos, Virginia Woolf si Ignácio de Loyola Brandão (Zero). Nu pot uita sa mentionez cyberpoetii care mi-au marcat orizontul literar: cei doi JODI, Mark Napier, Mark Amerika si Olia Lialiana.

De ce ai ales ca creezi, sau de ce te bucura sa creezi Visual Poetry ca una dintre mijloacele tale de expresie artistica?

Dincolo de orice, ceea ce scriu este poezie digitala, fructul intalnirii cu un cyberspatiu alfanumeric. Incerc mereu sa am de-a face cu simbolurile fonturilor ca si cum as intra sub suprafata ecranului pentru a face conversia cu specificul
scriereii si cititului care se executa pe web. Este poetica web-u-lui cea care ma intereseaza pe mine.

Cand ai adoptat prima data Visual poetry ca mod de exprimare?

Cand am realizat ca producerea unui discurs critic pe Internet implica necesitatea de a tese acest discurs avand de-a face cu conspiratiile proprii Internetului, ceea ce este poetic in
sine, si mixarea cu limita textelor, imaginilor si locurilor.
Pe web, textul este conditia vizualizarii imaginilor care sunt toate adresate in relatie cu serverul, si acest motiv face
textul scris sa devina propria referinta catre spatiul fara volum.

Cheevas, merci frumos de prezenta si punct de vedere! Intr-adevar, am scris acest eseu in special pentru cei usor reticenti la stilul discutat, mai ales din motiv de lipsa informatiilor. Sunt ferm convinsa ca in Universitate la secia de filologie inca nu se studiaza asa ceva! (poate ma insel, sper de fapt) Desi data fiind vechimea fenomenului, ar cam fi cazul...

Oricum, mi-ar face placere ca acest eseu sa se constituie intr-o provocare pentru cei ce au informatii despre subiectul Visual Poetry si vor sa la impartasasca si altora, sau isi doresc sa afle mai multe in acest sens.

Cat despre poza, cred ca trebuia sa faci doar un refresh la pagina, cateodata am observat si eu ca paginile cu poze se incarca partial sau mai prost.

Hai la buna reauzire!

E ceva in ce scri tu... care ma intristeaza adanc. E asa un amestec ce-mi aduce putin aminte de interbelici...

Imaginea care mi-a placut mult este:
\"rezonanta a dorului meu
ce te pipaie cu o mie de maini
nevazute\"

Liviule, chiar m-as fi mirat sa lipsesti tu la vreo poiama de-a mea... Nu-i rau, lumea intra si vede circul macar, daca nu creatia in sine.
:)
Hai sa-ti propun si eu un exercitiu logic: inchipuie-ti ca ai fi echidistant si obiectiv in judecati. Cum ai analiza creatia de fata?
Dar nu vreau sa-ti cauzeze prea tare la cerebel efortul, asa ca ma voi margini sa reactionez la materialul de mi l-ai oferit aici.
Observ la tine dorinta expresa de a mutila neaparat ceea ce gasesti frumos. In poezia anterioara inlocuiai fluturii cu carabusii. Acum nu-ti convin sampaniile, preferi berea. Tu am impresia ca n-ai auzit de imagini diferite in creiere diferite, nu? Daca in mintea ta sampanii te duce cu gandul la multe sticle de sampanie, te asigur ca nu este singura viziune posibila. Eu de exemplu vad multe pahare de sampanie, din acelea foarte inguste si lungi, din sticla fina, cicnindu-se in ferestre luminate albastru-verzui. (Se aud clinkete si rasete.)
Nu mai zic ca acest cuvant in sine poate imbraca si semnificatii alegorice... sampania fiind sinonim cu sarbatoarea!

In rest, comentariul tau abunda in sofisme si tot felul de alte jocuri care de care mai (aparent) logice, scrasnite printre dinti. Daca macar pe tine te incanta, tot e bine.

Cat despre combinatia de verde si albastru: cam asa e colorata si planeta pe care traiesti. Care este cu siguranta stridenta in special cand te apuca pe tine infoiatul in pene.
:D

Sirena: daca sub vopseaua alba ai parul negru inseamna ca esti atipica.
Ceea ce era de demonstrat!

:))

Magister: Ma dezamagesti din ce in ce mai tare... Observ ca nu ti-a trecut patima bizara dezvoltata de faptul ca iata, si-a permis cineva sa nu fie de acord cu parerea ta, ba chiar sa-ti explice ca ai putea sa si avansezi in cunoastere, daca nu ai fi atat de incrancenat in micul tau
adevar.
Zau asa... Nu suntem aici pentru astfel de lucruri si mai ales de provocarea energiilor negative. Cel putin eu nu sunt. Te-am mai rugat sa uiti putin aceasta atitudine, cel putin sub textele mele. Mi-as dori sa fie cea din urma
data cand iti spun asta...
Cat despre sarcasmul tau referitor la aceasta forma de arta: voi publica un editorial maine (acum mor de somn)
despre de ce si cum si in ce fel. Cu linkuri in pagini de specialitate, pentru ca ar fi momentul sa mai afle lumea chiar si pe acest sit de ce se petrece pe planeta asta mare in materie de arta.
Chiar ma mir cum de ti-a placut poezia!
:)
E, nu chiar tare ma mir, am aflat deja ca esti o perfecta cutie a pandorei.
:))

Aleks: Da, grafica este in Photoshop. Altfel ma bucur ca ti-a placut, cat despre pastile, ce sa zic... zeul meu a
terminat cam demultisor cu lectiile de biologie, asadar el nu poate folosi plastide!
:)))

Alma: Ai vazut si ai inteles... cat pot sa ma bucur! Inseamna ca nu-i degeaba...

Motzoaca: Numa o vorba sa spui, ca-ti emailez varianta cu rezolutie maxima, numa buna de print!
;)

Eden: Ce sa-ti mai zic, m-ai lasat bouche bee citindu-ti (psih)analiza...
:))
M-am simtit deosebit de inteligenta! Si sensibila, nu mai spun...
E, lasand gluma la o parte: eu tocmai ce am inceput un editorial in urma sugestiei tale. Ceea ce presupune ca si tu cam ai de treaba!
:D

Inorog: Ma bucur ca ai gasit formularile neprafuite. N-am vrea sa facem prea murdar pe sit, nu de alta..
:)

Va multumesc mult tuturor de vizita si aprecieri!

buna dimineața



fata care își tricota singură visele
angoasele
frumoasele
o ciciornaiaaaaaaaa
doamna neagra
mergea
ea
ca la război gândit de altcineva
disperarile ei controlate
cultivate
locuiesc în borcane mici
de toate culorile
șampanii
în ferestre
albastru-verzui
și îngerul așa mai era de înger că nu puteam crede că exista
strecurat-insinuată era lumina stiloului ei
ea
ma scria
cu ochii

Bun venit acasa...
:)