Poezie
Viață acră!
1 min lectură·
Mediu
Într-o lume de durere,
Unde soare doar apune,
Unde Marea te lovește
Și plăcerea tot gonește,
Doar iubirea mai zvâgnește.
De când și cât mai am eu oare
Fortă, voință și putere,
Printre focuri și uitare,
Să-mi strecor cărarea vieții,
Să trăiesc în lumea ceții.
Cât va ține lumea asta,
Agonia și rumoarea,
Nepăsarea și uitarea,
Plângerile și tăcerea,
Spinii acrii și durerea?
Voi ajunge eu în pururi,
Să mă urc pe plaiul sorții,
Să cutreier și să aflu,
Cugetarea mea tăcută,
Plină de amare lacrimi
Ce se sting în sânul morții?
002228
0