Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@mazen-rifaiMR

Texte în proză

11 texte
de Mazen Rifai (@mazen-rifai)

Victimă sau păcătoasă

O întrebare îi răscolea somnul Sarei, bătându-i gândurile, de ceva vreme, precum barosul nicovala. În tot acest răstimp, Sara, precum o barcă pricăjită într-un ocean răvășit de furtună, aruncată în

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Fiica mea, Sara

Nu știu de ce deschid ochii în fiecare dimineață asupra amintirilor din patrie și a celor dragi de acolo. Clipe din banda amintirilor mi se derulează în minte ocupând timpul dintre trezire și

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
4

Pe patul de spital

De la fereastra spitalului, după operația chirurgicală, Rami se uita în depărtări, gândindu-se cum a scăpat din ghearele morții. Singurătatea morții, cu morminte albe și cu ușa zăvorâtă a

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Moartea tatălui meu

Tristețea cea neagră îmi năpădi toată ființa odată cu lacrimile. Tristețea aceasta mi-a făcut să șiroiască de plâns fiecare celulă din corp. Nenorocirea îmi sfâșie inima, ce îmi sângerează de

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Noaptea nunții

O zi ploioasă de toamnă. Iarna este pe cale să se întoarcă din călătoria sa înspre miază-noapte. Se va întoarce iarăși să bată pe la uși și să intre fără îngăduința cuiva. Strada se mișcă

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Dragoste cu sens unic

Din neant, mi-au pornit sentimentele vestindu-și nașterea prin țipete. O privire, un zâmbet, o promisiune, o nouă întâlnire. O singură privire în ochii lui a fost de ajuns ca icoana

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Întoarcerea Sarei

Ea se foiește în pat. Apoi, pleoapele i se deschid încet, dând la iveală o primăvară verde. Îi aruncă o ocheadă soțului, ce gâfâie, la înviorarea de dimineața. Ochii lui se opresc asupra

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

La închisoare

Cât de grea este întoarcerea la voi, pereților! Și tu, ferestruică înaltă, cât ești de urâtă! Dar cât ești totuși de utilă, așa, împodobită cu gratii, cum ești! Gândurile îi șiroiesc prin

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
1

Scrisoarea unei mame

Au trecut nouăsprezece ani de la căsătoria mea. Nouăsprezece primăveri din vârsta fiicei mele Sara. Nouăsprezece ani de când sunt departe de ea. Cu câteva zile înainte de cea de-a

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
2

Scursură

Ziua îşi ia rămas bun de soare în vreme ce strada se mişcă sub o umbrelă de nori mohorâți de iarnă ce aleargă în toate direcțiile. O ploaie măruntă,

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0

Întâlnire cu trădarea

O zi obişnuită ce nu se deosebeşte cu nimic de celelalte zile decât prin faptul că este ultima mea întâlnire cu ea. Ca de obicei, ca la fiecare întâlnire încerc să-mi

@mazen-rifaiMRMazen Rifai
0
0
Toate cele 11 texte în proză sunt incarcate