Poezie
#012
la prima mână
1 min lectură·
Mediu
Au trecut zeci de ani
Mii de ore si secunde
Încercând să mă ascund de mine
Pe nu stiu unde
Vreau să mă regăsesc
În ale vremurilor tumult
Viața îmi spune: E prea Mult
Și uite așa mă pierd
E o zi specială și nimeni
Nu va citi aceste rânduri
Nu vor ști ale mele gânduri
Gând si minte, răutate gemeni.
Liniște aș vrea, oare cât aș vrea
Să stau cu mine si mintea mea
Dar viața îmi aduce uitarea
Și pierd încet puterea
Versuri străine și mizere
Umplute cu durere și uitare
Am redescoperit că am mai scris aici
Când viața mizeră îmi dădea un plici
0072
0