Mediu
nimic nu ma opreste sa zidesc-
am intr-o mana lespezi de granit
si in cealalta inima constructiva cat un corb mut
si o lebada trista, ranita-nspre aripi demult...
de ce totul se reduce la mine?
vreau si eu sa-mi curga prin artere sange nici rosu, nici albastru, doar altfel sa pot sa ma bucur de zborul pasarilor ucise...
esti alb?
sunt negru-dar asta nu imi da acces spre camera de panda, spre locul din care toti plecam spre vanat cu sageti otravite in de ras si arce nebanuite...
doua cirese se urasc intr-atat incat par ca se saruta
sub falnic sentiment de leu si valuta
schimbate pe aripi nu in cerc de hidrosfera
ci parca intr-un pumn de ciocolata ciocolat...
eu am o mana a mea.
am un stomac prin care ma doare mana cand sunt insetat-
am panglici violete in stanga mea
si toate ma transforma in cerb ce paste din mana mortii...
ce sunt?de ce ingrat ma simt cand treci pe langa recurenta mea liniara?de ce sumele riemann au stat mereu intre mine si tine, intre ochiul meu de geniu si geniul tau deochi?
gaseste-ma!...
ma ascund in flori de ciocolata, si lebezi calde ma atrag spre tara lor insingurata, unde fiecare cuvant ascuns mortii te cauta...
bah......sopan........faust.........pe toti va zidesc ingeresc!!!
002.461
0
