Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

singuratate

1 min lectură·
Mediu
…dar vă rog,spuneti ceva..
nu va sfiiti de prezenta mea-n oglinda,
e doar umbra dumneavoastra ;
spuneti ceva,
ceva despre noi,
imposibili in anotimp,descrisi de o adiere de nea,
se stinge focul in vatra !
aha !
a venit primavara !
ne-am asezat amandoi la o masa oarecare..
spuneti ceva !
oglinzile-mi soptesc despre tine,
asa ca nu va mai sfiiti sa-mi purtati umbra…
oglinzile s-au spart..
si eu cu ele in mii de umbre…
...dar ce s a ntamplat ?cine striga in dosul camerei ?chiar nu mai aude nimeni glasul ce contura zambetul liber,chip albastru se ntrezarea n oglinda fara vreo jena,nici macar noi nu mai aveam loc pe aceeasi culoare...doamne cati oameni se nvart in jurul nostru si ce ncurcat e drumul catre mine...ma ntreb-de ce ma gandesc la –tine..singurate anonima ?...
00922
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
134
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

mariusmunteanu. “singuratate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariusmunteanu/poezie/13939764/singuratate

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.