Poezie
Chemarea unui început
1 min lectură·
Mediu
Imaginează-ți
o scenă cu spectatori invizibili
provocat de înnoire jucând rolurile principale
în față
pe scaune așezate-n semicerc
într-o sală în costume vechi
toate zilele atente
disciplinate precum un public pretențios la filarmonică
aria asta o ascultă din ce în ce mai des
fără oprire neliniștea dragostei
prin toată compoziția sentimentelor
o muzică-n pieptul meu
apropie-te și ascultă
începând cu aplecarea respectuoasă a zilei de luni
nu știu ce instrument mi-e inima
în ce orchestră-mi cântă
șirul robit al clipelor spre frumusețea ta
dacă ți-aș spune ce înnoire-mi ești
m-ai trece
în dreptul celor ce și-au pierdut timpul cu dragostea
022.851
0
„fără oprire neliniștea dragostei
prin toată compoziția sentimentelor
o muzică-n pieptul meu”
și
”nu știu ce instrument mi-e inima
în ce orchestră-mi cântă
șirul robit al clipelor spre frumusețea ta”
Bucuros că am citit acest poem atât de muzical, îți spun că am să citesc poeziile tale cu același interes și pe viitor. gf