Recunoaștere de la început

Poemul acesta are două versuri:
\"Clădirea sunt eu
acum suport
lucrările de restaurare
până la temelie.\"
De rest mă doare capul.

Vasile, de rest... de ce te doare capul? E destul de simplă expunerea stărilor interioare! Reiese destul de clar dialogul meu trăit, după care urmează reconstrucția. Sunt două planuri de reconstrucție, interior și exterior. Eu nu sunt genul de om care consideră că face totul de unul singur, de aceea unde nu depinde de mine, pot spune, primesc ajutor.

Cu deosebit respect, spun că mă doare capul pentru că poemul este o prelegere la materiile Rezistența materialelor, Statica,etc din domeniul construcțiilor. Sunt și subinginer constructor.Cuvinte ca \"ancadrament, uzura unor mecanisme închise, restaurarea proiectul lucrărilor finale,reconstrucția reactualizată, fundația bună structura de rezistență neerodată\" anulează orice avânt poetic. Totuși rămâne intenția de a fi specios ceea ce nu poate fi rău, dar este extraordinar de dificil să adaogi altoiul sensibilității poetice sau a neprevăzutului, etc. Vă salut și aștept să citesc și lucrări realizate din partea dvs.

Domnule Vasile, în poezie se folosesc termeni din toate domeniile, științele, poezia este singura care le poate îmbina pe toate și ca să vă ușurez parcurgerea ei, dacă pot, am accentuat liantul care leagă textul;\"bine că am fundația bună structura de rezistență
neerodată întreagă
pe cea mai zdravănă stâncă
ca un castel al îngerilor cavaleri
cum să nu fie așa
când Cel Etern față de mine întotdeauna a fost mărinimos
un Domn
respectându-și promisiunile
un nobil cu toată curtea dragostei
neobosit în a-mi întinde mâna
de la capăt mereu de la capăt\". Dar, să nu credeți că mă deranjează cele observate de dvs. Vă mai aștept, mulțam de trecere!