Poezie
Incomparabilă
1 min lectură·
Mediu
tu înțelegi că ești mai mult decât orice
ai puterea să mă chemi
să-ți faci loc în trupul meu
să-mi renaști zilele
ești izbăvirea dintr-o lume fără sfârșit
toți oamenii repetă în mine aceleași mișcări
gesturi cuvinte
convorbiri fără sens
am aruncat un telefon
păstrez doar un dialog virtual
cum să nu mă gândesc la tine
cum să nu te îndrăgesc
cred că sunt privit de un ochi de hârtie
astăzi când am scris o scrisoare a strigat cineva
mă feresc și de femeia de serviciu
dar cred că am înțepat pe cineva în vedere
nu era decât o pagină îndoită
restul scrisorilor zac aruncate prin birou
în coș nu mai e loc
nici nu pot să arunc vreun vers acolo
m-ar durea mâna stângă
partea cu chipul tău
001.862
0