Poezie
Jurnalul vieții de pe insulă
1 min lectură·
Mediu
Jurnalul vieții de pe insulă
e ceață
nu văd nicio mișcare
toate lucrurile se luminează
un moment
sună telefonul
bătrânul meu regalist a fost aruncat în ocean
o să-l mănânce peștii din meteoriți
o să-i roadă și steaua lui de om bun
și eu o să-i recuperez doar cuvintele
cum să fiu duminical
când mi se aruncă prietenii
da era bătrân
se așteptau toți
insula asta numită pământ se poate scufunda
mai e nevoie să acceptăm ideea morții
cineva e legat pentru aruncarea peste bord
astfel se duce lumea
e necesar câte un sacrificiu
da era bătrân
cuvintele lui erau tinere
cu ele a trecut gulagul roșu
cu ele m-a făcut să înțeleg minunea de a fi
înainte de toate creștin
023.084
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marius nițov
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
marius nițov. “Jurnalul vieții de pe insulă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-nitov/poezie/1764076/jurnalul-vietii-de-pe-insulaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MNRăzvane,bătrânul despre care am scris în poezia asta a fost \"aruncat în ocean\", adică nu mai e pe insulă sau aici pe pământ, în memoria lui am scris... mi-a fost un prieten și l-am ajutat, a făcut 7 ani de închisoare comunistă, a luptat cu viața și m-a învățat: \"cuvintele lui erau tinere
cu ele a trecut gulagul roșu
cu ele m-a făcut să înțeleg minunea de a fi
înainte de toate creștin\". Eu nu judec pe nimeni dacă are credință sau nu, dacă pot mă rog pentru fiecare, ceea ce scriu vine din trăirea mea. Eu sunt liber prin credință!
0
Cei ce nu se gândesc la Dumnezeu, ignorându-l sau necrezând în existența sa materială și atotștiutoare, sunt “aruncați peste bordul” vieții.