Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Remember printr-un decembrie pătat

2 min lectură·
Mediu
Din vremea celor ce s-au lepădat de trecut
și ne-au compromis viitorul cu intenții bune
din mult bun simț privesc în urmă cu 20 de ani
străbăteam Timișoara dintr-un capăt în altul
doar promisiuni frumoase
cu buzunarele pline de bilete
nici nu știam ce loterie era linia tramvaiului
oameni de bine îmi dădeau sentimentul zădărniciei
n-aveam decât un asalt de gânduri negre
în căutarea unui loc în sistemul rigid al construcției socialiste
unei lumi în stare să mimeze simțurile fericirea
eram stăpânit de un sentiment al detenției nelimitate
o zbatere între ziduri cenușii singura ieșire din neant
se petrecea la antrenamente în centrul orașului
sub vitrinele unui magazin spart la revoluție
coboram să descopăr împăcarea cu mine
ridicam povara greutăților într-un loc revoluționar
tot de acolo
pe 17 decembrie o mulțime în genunchi spunea Tatăl Nostru
cu o seară înainte Dumnezeu coborâse-n stație la Maria
mi-a dat un autograf pe o casetă cu Modern Talking
era un decembrie senin spre seară câteva fulgere
aminteau vedenia din Catedrala Mitropolitană
un cerc de foc locul în care au fost împușcați îngerii
n-am înțeles niciodată demonismul activiștilor
plăcerea de a se considera superiori în nesimțire
eram contrariat în toată ființa era posibil totuși
să-ți învingi teama
dar eu n-aveam niciun loc bine plătit de pierdut
alergam după prima iubire printre clădiri ciuruite
militari gărzi patriotice în poziție de luptă
taburi vegheau la liniștea urbei
până s-a cutremurat lumea la un strigăt
Jos Ceaușescu!
032484
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
240
Citire
2 min
Versuri
34
Actualizat

Cum sa citezi

marius nițov. “Remember printr-un decembrie pătat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-nitov/poezie/13919693/remember-printr-un-decembrie-patat

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu
\"dar eu n-aveam niciun loc bine plătit de pierdut
alergam după prima iubire printre clădiri ciuruite
militari gărzi patriotice în poziție de luptă
taburi vegheau la liniștea urbei...\"


Au trecut 20 de ani, Marius,
și noi tot un deșert străbatem,
să ne recăpătăm demnitatea deplină...

M-a răscolit poemul tău, mi-a adus aminte
de prietenul tuturor, de Ion Monoran...
Acest nume poate fi unul dintre numele Libetății...

Toate cele creștinești din partea mea,
Sibi

0
@marius-nitovMNmarius nițov
Aurel, am trăit începutul demnității la români (așa se părea atunci) după atâția ani de tâmpire ideologică, aveam 21 de ani și credeam în minuni, în schimbări miraculoase prin istoria mincinoasă a unui popor exilat de la dreptul de a fi liber. Dintre câteva schimbări... doar libertatea cuvântului este cea mai semnificativă, dar cu unele excepții. Ce se întâmplă azi e răspunsul la întrebarea: cum a stat la putere atâta amar de vreme Ceaușescu sau cum a fost posibil cultul personalității în detrimentul depersonalizării românilor? Există atâta lașitate și trădare în țara asta prin toate perioadele, ce istorie de minciună nesfârșită e posibilă aici! Cum o clasă de profitori cu vechi funcțiuni în manipulare umilesc la nesfârșit cetățeanul român, ei doar aflându-se în treabă pe scaune importante. România după 20 de ani are nostalgia dictaturii prin inerția regresului nivelului de trai, al civilizației, intrarea în UE e doar o paradă de prost gust. Instituțional și nu numai... suntem în lumea a treia! O constituție făcută de comuniști, oricât de inspirată de la modele democratice mai vechi, nu poate îndrepta o anumită mentalitate de stăpâni absoluți tradusă în discursurile celor aflați peste legi. Timișoara a fost un debut curajos, dar neaplicarea punctului 8 cu eliminarea din structurile conducerii a foștilor activiști i-au făcut ultimul joc al Moscovei. După căderea URSS am rămas într-o reconciliere teatrală între torționari și chinuiți. Așa a apărut Iliescu marele disident, revoluționar, Roman, Gelu Voican, Stănculescu și toți cei ce au urmat cu diplomă de revoluționari, urmând vechile deprinderi în care cuvântul de ordine e \"descurcă-te!\".
0
@marius-nitovMNmarius nițov
plus: Sărbători Fericite și dorința de a-l chema pe Dumnezeu, singura cale spre înnoire!
0