Gand de toamna
zbor de gând, de vânt tomnatec printre picuri prăvăliți din cer... frunze veștede se sparg și pier în foc arzând, țipând jăratec; tomnatec vânt, de zbor zănatec...
Existență
Sunt lângă tine. De voiești Spune-mi ceva. Te-ascult. Arată-te, te rog, dacă exiști... De lume încă nu sunt rupt. Nu sunt fantomă nici chiar spirit Ce zboara aiurea, prin vreun suflet... Dar
Aș vrea sa uit
Aș vrea să uit ce-a fost cândva Dar nu, nu sunt barbar mișel Ce-ascund un gând pe nicăieri, Pe undeva... Aș vrea să ma îmbăt cu dimineți apuse Dar nu, căci altfel n-aș vedea
Esti la fel ca mine...
De nebun... Privind... Ai sa-ntelegi... Tu nu esti altfel... Esti la fel ca mine... De sus pare-o intinsa
Ploaie
printre-atatia stropi turbati, ai norilor fartati gealati, ne repezim de-acum infiorati spre prima geana de lumina..... cu ochii grei, incercanati aud cum ploaia cant-o doina. taram udat -
