de noi s-a legat înnodat Gordian
în stare apocaliptică
ceva
e un fir încâlcit oricum
așa că să mergem să ne jucăm
pe terenul minat
cu legături bolnăvicioase
și gânduri perverse
sau
când eram copil nu aveam stare
demontam obiecte
demontam animalul de televizor alb negru diamant
îmi demontam bicicleta
hmm, miros de găini jumulite în curtea grădiniței sâmbăta ca la
spre porțile de duminică
își poartă mulți călători ofurile cu mândrie
e un sevraj din zimții căruia cresc pinteni
în linii drepte, scurte s-au călcat pe vârfuri
hei, ce zici? am putea să ne
bucăți de carne aranjate geometric
ochi așezați geometric
întâmplări întâmplate geometric
moartea râdea geometric
noi așteptam geometric
iubirea se ascundea în colțuri
noi ne iubeam într-un
printre picioarele tale se plimbă dumnezeu duminica
câteodată iese și prinde fluturi
când ne-am îmbrătișat mi-ai sfâșiat carnea
ne-am gasit mai ușor înăuntru
acolo eram singuri și
se pare că
am învățat să te simt în limbi străine
am creat un alt limbaj pentru a-ți spune că te iubesc
mai fierbinte decât cuvintele unei poezii de dragoste
mai înăuntru decât sexul meu
mai
acolo înăuntru se ascundea , da , era acolo…
cine știe să citească în ochi , în priviri
în clipiri, în lacrimi, în gene
plânge
în timp, ochii vor privi în riduri,
dar înăuntru tot
fac echilibristică pe sârma zilelor
întinsă de la mine până la tine
nu am emoții
câtedoată plutesc
altădată depărtarea trepidează
cauți cu mirare bucuria
în vizuini de iepurași
acolo unde
ne-am întâlnit într-un montagne-russe
eu eram de partea reflecată în oglindă
când spre mirarea mea m-am izbit de tine
cu o putere ce m-a trezit din somnul inconștient
un cupidon malefic m-a
o piatră își crește rădăcini în pieptul meu
și se mărește pe zi ce trece
într-o zi am să răsuflu printre crăpăturile ei
într-alta am să înghit pietrișul scurs
din rufăiala trupului meu cu
ne-am rătăcit din nou
respirăm artificial din tuburi cu oxigen rarefiat
umblăm artificial conduși de rutina gravitațională
între două bule pâlpâind un fir lung ne desparte
culorile s-au
a fost o zi când toți îndrăgostiții erau nepăsători
ca și cum ar fi stat cu capetele la soare
și ar fi făcut insolație
și s-au certat , și s-au certat
unii chiar s-au despărțit
nemaisuportând
ai încercat vreodată să nu mai privești oamenii
să te plimbi între ei ca printre niște obstacole
să nu le mai privești fețele sau mai rău
ochii
ca și cum privirea lor ar fi contagioasă
de o
rătăcesc printre sclipiri de becuri nocturne
o ploaie măruntă și rece îmi ascute dorința de tine
când timpanul vibrează sub melancolia sunetelor
gândul meu flămând aleargă să te-nghită dintr-o
Copac gri căzut în umbra
unui mort, veșted răsare soarele
am nevoie de inima ta fragedă
să bată pentru amândoi
sau poate că
între două lumi e mai plăcut
mă uit la tine, mă vrei aici
mă
Blocul de piatră a seacă suna
un V în săgeată e ocheada mea
sc ara ce urcă spre inima ta
C e om fi , dacă vei vrea?
ap rind interzis foc-n debara
31 de stele holbează și ele
după vecie, nimeni
unele fete sunt de modă veche,
tre să le spui ,,te iubesc'' ca să le ai,
dar și eu sunt demodat
pentru că nu pot minți
doar ca să le aduc in pat!
Raluca a mai slăbit față de anul trecut
dar