Poezie
uitati ca limbile moarte
\"Atentat la incocenta norilor albastri\"
1 min lectură·
Mediu
ne-am imbracat amindoi la fel
eu in noroiul cu care ma stiai
tu in petalele florii de lotus
ei, nemaifacind oricum diferenta
ne-am jertfit apoi unul altuia
eu soarelui verde din privirile tale
tu lunii putrezite din fricile mele
ei, nemaintelegind demult rostul
ne-am dezbracat de litere si cifre
eu raminind cu consoane impare si stirbe
tu luindu-ti vocale perechi ca iubirea
ei, uitindu-ne ca pe limbile moarte.
013.679
0

Florile de lotus si noroiul sunt la fel, nu facem diferenta - in natura totu-i continuu si infinit ca si aceasta poezie, pe care nu o poti imparti in fragmente ca s-o intelegi - nu se lasa apucata, nu se lasa nici lasata.