Fulgi & sentimente
un prim fulg văzui și, spre tine fuge al meu gând o sărutare îmi doresc o îmbrățișare eu tânjesc tu vii și mă săruți duios la pieptul tău mă strângi și uit de toate... nu mai simt teamă nu
poveste
un tren ce duce nicăieri o linie ne întreruptă doi pași,două clipite foșnetul vântului,în frunzele uscate fumul focurilor de pe dealuri soarele ce apune și lasă foc pe cer în urma lui cerul cu
Zile si masti
Și vin și trec peste mine Zile bune,zile pline Și în fiecare zi ce vine În fiecare dimineață Îmi pun aceeași mască Îmi trag același zâmbet fals pe față Pornesc la pas să văd împrejurimi Găsesc
Nevoia de ceva
Acum,în această clipă Când toate relele mi se întâmplă Simt nevoia de ceva Ceva ce să mă ajute Să pot uita de toate Aș vrea un drog O țigara sau vreo un praf O pastilă sau ceva Să mă ajute
Azi plec
Azi plec,las în urmă tot Plec însoțit de tristețea mea Plec cu gândul că-ți va fi mai bine Îți va merge bine fără mine. Te las în lumea ta Unde tu știi ce-i mai bine Unde ai pe cine vrei
Lista renuntarii
De azi renunț La ce-mi face rău: La țigară La alcool Renunț la viața.
Nu mai
Nu mai simt Nu te mai am Nu mai ești. Nu mai simt în păr Mâna ta gingașă Senzația începe să dispară Și mă trezesc seară de seară Căutându-ți mâna Căutându-ți trupul.
Ultimul fum,ultima tigară
Ultimul fum din ultima țigară Ultima rază de soare,prima ninsoare Ultimul sărut din ultima seara Ultima clipă și ultima privire Toate îmi stârnesc amintiri Mă tulbură și mă zdrobesc. Clipită
Vreau.vroiam.am vrut... poate mai vreau
Nu ți-am cerut să-mi dai totul Vroiam doar să fii așa cum ești Cu bune și cu rele Mă mulțumeam cu puținul ce-mi dădeai Vroiam să fiu acolo când Aveai nevoie de un umăr pe care să plângi Vroiam
Lupta cu morile de vânt partea a II-a
Azi am dus ultima bătălie Și alta prea curând nu-o să fie Și țin să spun că ele au ieșit învingătoare Cuvintele,pardon săgețile lor m-au lovi În zone ale corpului nevinovate Le simt și cred c-am
Lupta cu morile de vant
Am realizat că mă lupt Cu morile de vânt Iar ele îmi străpung inima Cu săgeți otrăvite Dar,deși toți îmi spun Să las lupta și să pornesc Înapoi că lumea e plină De lupte de care sunt
s
Îți scriu aceste rânduri Cu capul plin de gânduri Cu inima suspinând Și ochii lăcrimând. Vreau ca tu să știi Că te aștept să vii Că îmi lipsești Că vreau să mă iubești. În fiecare seara
Timpul versus Viața
Timpul,râul vieții tale Curge,ducînd clipele. Viața ta se scurge încet Ai timp doar de regret. Asemenea ești tu cu flori Te naști,trăiești Iubești Și mori. De stai și te gândești
Dorinta
Mă simt ca într-o închisoare, Zidul fiind dorul de tine. Cred că nu mai e soare Și teama tot vine... Mă tem că m-am înșelat , Și inima ți-am dat Dar tu ai aruncat-o În bucăți ai
Fals dor de Eminescu
De zeci de ani Cuprinși suntem de un dor De cel ce-a scris amor Acum.zeci de ani. Dar oare el, Din cer Se uită cu stupoare, La noastă elogiare? L-am amintit destui ani Păcat e,că acum E
Pe băncile scoli
Pe băncile școlii,azi Ne pierdem încet,vremile Neatenției,pradă cazi, Privind pe geam stelele! Atâția ani pierdem aici Atâtea memorii umplem Atâtea persoane vedem Puțini ne-or fi
Lumea zilelor noastre
E-o lume de rahat!! Privește-o ca pe un infern În care ai de stat Aici,în iadul etern. Toți se cred în stare, Pe-alții să doboare Prin comentarii stupide De ei născocite. Cel mai bine-i
