Poezie
“Porti fara chei…”
1 min lectură·
Mediu
Porti in tine urletul meu
Zadarnic si nedesprins de pe buze…
Pe strazile pustii din mine
Am inca taria sa caut in hau
O cale absurda spre tine….
Porti in tine haosul meu
Si nu vei deslusi nicicand
Ce rasuna trist ca un ecou?!
Daca totul in tine e ca un vant
Ce refuza sa bata mereu…
Si-mi ingheata in vene sperantele
Transformandu-le in mii de ruine
Asa cum totul e-n mine….
Porti in tine zambetul meu
Stingher si lipsit de minciuna,
Pasii tai alearga peste sufletul meu
Sa-mi smulga noroiul din inima…
Porti in tine tristetea mea
Ce planeaza de peste o vesnicie…
Te asteptai sa gasesti orice altceva
Decat un “eu” sec si nimicnicie…
Porti in tine furtuni de nisip
Ce numara clipele grele,
Le-asterni mai apoi in munti grei, de plumb,
Ca inima, ca visele mele…
Si-ntorci o clepsidra inca sperand
Chipul sa mi-l mai simti...
Moloz e acolo, si-un mic juramant:
„sa nu te mint,sa nu ma minti!”
022927
0

Daca vrei sa scrii cu ritm, rima si masur trebuie sa le respecti de la un capat la altul. Ma refer mai ales la ritm care sufera rau in poezia ta. Citeste-o si tu cu voce tare fara intonatie, simplu si vezi daca reusesti sa nu te impotmolesti. Mie nu mi-a iesit.
Mai lucreaza-le, mai citeste, sau poate incerci vers alb. Doar asa, ca exercitiu sa vezi ce iese.
Cat priveste ideea poeziei, trebuie sa recunosc ca este destul de folosita, pana la banalizare. Toti scriem la un moment dat astfel de poezii, incearca tu sa le scrii altfel decat restul.