Poezie
De nuntă
Sotiei mele Carmen.Dedicație cu toată dragostea.
2 min lectură·
Mediu
De-un timp, istorii fără de răscruce –
Doi tineri scriu pereche-suflete într-unul.
Îl poartă-n gând același și numai drept îl duce
Cum vrut-au sfat le deie... bunicii și preaBunul.
De pleacă-o jumătate, cealaltă o urmează;
Ca pașii împreună le fie dans solemn;
La struni din gânduri limpezi ca unul se lucrează
Cu binecuvântare, cu capul sus și demn.
Și logodind inele-credinți statornicite;
Cu înțeles prin simțuri și fericitul plâns...
Vestitu-s-a prin lume c-așa le-au fost menite
Destinele găsite îmbrățișate strâns.
S-au pregătit alaiuri, simțiri au fost alese
S-aștearnă bucuria pețitului miresei.
Plecat-au socrii-n lume la de-mpărțit depeșe
Cu gândul la cei vrednici de-a sta în capul mesei.
Făcutu-s-a un zumzet, că ziua nunții vine,
De mirii, tremuratul l-au început din timp;
O veșnicie parcă li s-a părut c-a ține:
Al numărului invers plăcut pecete –ghimp.
Afunde răsărituri de preaiubite muze
Voal din port, buchetul ce nu se lasă prins
Se-ngemănează parcă-n atingerea de buze
De la altar. Sfințire cu drag din Necuprins.
Încununați jurat-am din suflete iubire
Mărire și-mplinirea „pevoilor” cu „Voi!”;
Drept sprijin peste timpuri, înluminat de fire
Îmbucurări prin fapte, aproape în nevoi.
Ne-om ospăta mesenii ce-au vrut ca să ne vadă
Cât drag de unul altul aveam emoționați-
De tot ce parc-aievea, mireasa avut-a-n ladă
La zestrea cea din suflet cuprinsuri înglobați.
Și ne-om cinsti o viață și-apoi cu amintirea
Pe cei care-mpreună jucatu-va vreun rol
În a lega mai tare, nășitul cu simțirea
Magnetizând dea pururi un mare suflet-pol.
...........................................................................
Ne-au transformat o țâră-n sfinți.
Schimbați am fost prin timpuri de grămadă de nevoi
Atâta doar: Din soți-copii-n copii-părinți.
Și-acum nuntim, însă prin voi.
001826
0