Piatra acra

Construieste-ma în biserica ta, te rog, si infunda-mi gura pâna la omusor cu praful tau inecacios, pupa-mi talpile cu var si innoada-mi buricul în jurul ferestrelor, schiopata un pic în groapa cu nestinsa ardere între tamâie si tamâioasa. Nu esti nemuritor, sunt neînceputa.

Joaca sodronul cu limba mea drept piatra si strepezeste-mi dintii între mistriile tale cu miros de transpiratie si câine. Fa-mi aripi de ceara din ureche incalzita între pulpe si naste-ma în coltul izvorului/fântânii lui duchamp. Zi asa: \"Alter.\"

Înveleste-mi narile în conuri de sticla si alunga-mi visele cu mort(ar)ul de vata, învârteste-mi sprâncenele în litere si linii de dialog fosforescente si asculta-mi fluxul gândurilor din gât când trec cadentate prin pvc.

Tuneluri pe sub fundatii mi se prabusesc pe cerul limbii transparente cu tirbusonul tau înclestat în unghii. Si zideste-ma icoana de beton cu franjuri.