Poezie
Inger si demon
1 min lectură·
Mediu
Înger și demon
Aripi de înger aveam și eu cândva,
Cândava zburam pintre stele
Purtând vise în ochii mei.
Iubeam infinitul stelar
Simțeam îmbrățișarea astrelor,
Alergam pe cărpri strălucitoare,
Vroiam să cuceresc Luna
Și să-I fur măreția nopții.
Dar, nu! Durere, regret am simțit…
Și-am căzut; cu aripi sângerânde
Am regăsit pământul rece.
Visul muribund dispăruse-n noapte,
Căutam străluciri divine , dar…
Demonii îmi întunecau inima,
Mă alungau în prăpăstii întunecate,
Îmi biciuiaub sufletul cu priviri fierbinți,
Mă aruncau în agonie și-mi pângareau speranțele.
O, înger! Întoarce-te!
Dă-mi strălucirea ochilor tăi,
Luminează-mi sufletul cu fericire,
Întinde o mână și udă-mi buzele cu viață,
Ia-mă sub aripa ta caldă
Și arată-mi calea adevărului,
Scapă-mă de coșmaruri neîndurătoare,
Dă-mi visele nopților de primăvară,
Fă-mă sclava fericirii,
Aruncă-mă pe cer și lasă-mă
Să domnesc cu Luna.
00955
0