Poezie

noaptea

1 min lectură·26 ianuarie 2015

Mediu

Oh...l'amour!

Ia-mă de mână, amurg,

plimbă-mă noaptea prin umbre

și prin toate privirile sumbre.

Aruncă-mă pe sub dune,

în dorințe nebune

dar bune,

fă-mă ficțiune,

îmbată-mă cu tinerețe

și ascunde luna,

cu blandețe, printre nori.

Nu vreau lumini.

Vreau mașini

mergând haotic prin oraș,

porții de vise la gramaj,

dansuri pe un continuu bruiaj.

Vreau să-mi ies din piele

pentru a mă putea lua în brațe.

Ia pasiunea, prefă-o în iubire

și apoi în uitare.

Zâmbește, noapte, zâmbește!

Uită-mă ca să mă uit.

Apoi ia-mă de mână tu, răsărit,

și renaște-mă în rouă.

00939

Maria Radu. “noaptea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-radu/poezie/14064179/noaptea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.