Poezie
Arcada spartă
1 min lectură·
Mediu
Săptămânile trec repede, dar eu suspin și mi se par obositoare...
Și visez că plec departe, departe de tot, departe de mine, departe de mare.
Vid este acolo-n visul meu, căci lumina sură m-amorțește,
Florile de gheață ateneu, peste tot pământul se răcește.
Stelele încep să cadă, sorii mor, arcada spartă, gradele dispar.
Unde-i o lebădă albă? Bradul, nuferii, calul, unde-s florile?
Unde-i mama mea? Și prietenul meu din copilărie?
Aveam 16 ani când am aflat, 16 ani de bucurie...
001517
0