Poezie

Bine

1 min lectură·30 septembrie 2013

Mediu

Ce e bine, e știut de toată lumea.

- Și nu mă pot ascunde după deget -

Nu pot să mă prefac decât că ei au dreptate,

Că așa consider eu că se descoperă toate,

Iubindu-i pe toți și lăsându-i în libertate.

Dar oare tu când iubești și rănești,

Trântești uși, te pierzi în povești,

Þipi în pași repezi, fără să știi că ea te-aude,

- Sau că au auzit toți de când te lupți să răbufnești -

Fără să simți cum iese tot răul sau cum te prinde;

Tu, mai știi ce e bine?

Iar atunci ecoul devine vid într-o libertate soră cu moartea,

O cheie fără lacăt găsită parcă după ani și ani de căutări,

Timpul devine deșert al sufletului și parcă gata,

Toată iubirea se transformă în frustrări și remușcări..

Și atunci... Ce e bine? Ce știu toți?

001.152

Maria Mihalcea. “Bine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-mihalcea/poezie/14036359/bine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.