Jurnal
Testament
Aleg - in testamentul meu este tot ce pot sa va las, alegerea mea.
2 min lectură·
Mediu
Alt drum nu am găsit, m-am rătăcit atât de rău, de cine mai poate vedea poteca pe care mă aflu, de cine mai poate sa numere clipele, de când?
Poate veți spune lașitate. Nu vă contrazic.
Aleg, cel puțin, asta pot să aleg EU. Aceasta o pot face fără să am nevoie de ajutorul nimănui. E singura potecă pe care pot sa mă abat fără sa fiu nevoită să cer ajutor, mai mereu în zadar sau prea puțin să-mi fie bine.
Aleg să părăsesc o societate în care nu mă integrez, în care stărnesc multe apelative, precum: nesuferită, antipatică, absurdă, ciudată. Și o să radeți, (altfel cum, citind testametul Mariei), aleg să renunț la a fi invidiată. Și îmi permit să vă întreb: pentru ce?
Aleg să renunț la viața mea atât de plină, nu am obosit, o ador, însă sunt prea multe alternative, ce să aleg, să-mi fie bine? Sunt ani de când nu am reușit.
Aleg să nu mai fiu, in detrimentul de a fi, acea persoană insuportabil de minunată, atât de minunatâ încât nu te poți opri să rămâi lângă ea, nu ai merita atât de mult. Acea persoană căreia iți este mai la îndemâna sa-i spui ciudată, rea, nesuferită și totuși demnă să o invidiezi. Acea persoană cu o viată atât de plină incât și demonii se-ntreabă: cum de reușesc?
Aleg să renunț la a fi personajul principal din Don Quijote, și tot eu morile de vânt.
Aleg să nu mă mai simt inutilă mie și părințilot mei.
Aleg să-mi lichidez creditele prin neplată, numai să fie lichidate.
Aleg să călătoresc în neant, știind că voi tânji după locurile nevăzute ale acestei minunate lumi.
Aleg să mă mut într-un loc, de unde nu-mi pasă dacă mi se va da termen de evacuare.
Aleg sa fiți fericiți voi toți acei ce nu m-ați cunoscut, ci doar m-ați judecat. Iar voi acei ce m-ați știut...stiti bine ca voi alege SA FIU, EU, in continuare...
053.114
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 326
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria. “Testament.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-0018590/jurnal/1802399/testamentComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
HCHCheghedus camelia✓te rugam sa completezi nume in profil autor. multumim pt. intelegere
0
MD\"Aleg sa fiti fericiti toti acei ce nu m-ati cunoscut, ci doar m-ati judecat. Iar voi acei ce m-ati stiut: imi cer iertare. \"
Io, care-s mai dintr-o bucata si plangerile sinucigasilor de care e plina literatura, oricat ar fi ele de renumite,de citite si de jucate pe teatrele lumii, nu ma smintesc, zic ase:
Logica sufleteasca si deci si scriitoriceasca a acestui final de text nu ma multumeste, chiar deloc. Cum adica, cea care esti personajul central aici (si sper ca esti un personaj care isi joaca doar \"rolul\" aici si pe urma se intoarce acasa in liniste si pace)? Cei care nu te-au cunoscut, ci doar judecat, aceia nu pot deveni in nici un caz fericiti ca tu alegi sa fii pamant. Cat despre cei care te-au stiut, crezi ca ajunge asa, pur si simplu, sa faci ceva care ii face total nefericiti si sa iti cer iertare? Cum, vine si te omoara cineva pe tine, sa zicem un hot, pentru o nimica toata, cativa bani, si spune in acelasi timp, iarta-ma, dar nu cu parere de rau pentru ceea ce face, ci cu autoadmiratie ascunsa? Cu ce te incalzeste? Pai atunci sa nu mai faca treaba aia, daca nu-i bine sa o faca. Asa si cel care vrea sa fie pamant, omoara si el un om, pe sine insusi, e un ucigas care va sa zica, si pentru ce? Pentru o nimica toata, o dezamagire sau mai multe sau un munte de dezamagiri, dar ce sunt ele in fata adancului de cer care se ridica deasupra lui?
Cu alte cuvinte, astept si alte personaje, si alte roluri, un dialog,din care sa reiasa viata aceea plina invocata aici, ca daca ramane numai monologul acesta...:)
Cu mult drag, Maria
Io, care-s mai dintr-o bucata si plangerile sinucigasilor de care e plina literatura, oricat ar fi ele de renumite,de citite si de jucate pe teatrele lumii, nu ma smintesc, zic ase:
Logica sufleteasca si deci si scriitoriceasca a acestui final de text nu ma multumeste, chiar deloc. Cum adica, cea care esti personajul central aici (si sper ca esti un personaj care isi joaca doar \"rolul\" aici si pe urma se intoarce acasa in liniste si pace)? Cei care nu te-au cunoscut, ci doar judecat, aceia nu pot deveni in nici un caz fericiti ca tu alegi sa fii pamant. Cat despre cei care te-au stiut, crezi ca ajunge asa, pur si simplu, sa faci ceva care ii face total nefericiti si sa iti cer iertare? Cum, vine si te omoara cineva pe tine, sa zicem un hot, pentru o nimica toata, cativa bani, si spune in acelasi timp, iarta-ma, dar nu cu parere de rau pentru ceea ce face, ci cu autoadmiratie ascunsa? Cu ce te incalzeste? Pai atunci sa nu mai faca treaba aia, daca nu-i bine sa o faca. Asa si cel care vrea sa fie pamant, omoara si el un om, pe sine insusi, e un ucigas care va sa zica, si pentru ce? Pentru o nimica toata, o dezamagire sau mai multe sau un munte de dezamagiri, dar ce sunt ele in fata adancului de cer care se ridica deasupra lui?
Cu alte cuvinte, astept si alte personaje, si alte roluri, un dialog,din care sa reiasa viata aceea plina invocata aici, ca daca ramane numai monologul acesta...:)
Cu mult drag, Maria
0