Poezie
Eul femeii
1 min lectură·
Mediu
Te mangai cu pila
Dar nu rasare-n mine mila.
Si urli, si tipi si ceri indurare
Dar cu fierul topit te picur fara incetare.
Si un miros scarbos de carne proasta arsa,
Din tine razbate.
Si-n mine creste ura,
Caci nu eu sunt faptura
Pe care sa o ai.
Si cosul pieptului ti-l sparg
Cu-n ciocanel de lemn
Si simt ca-n tine crapa
Si pretiosul stern
Si aschii mici de oase,
Sufletu-ti inteapa.
Si-apoi c-o lama ruginita
Sa te tai,
Sa-ti scot in palma inima
S-o scuip, s-apoi s-o calc.
012.387
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marcu Costel Claudiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Marcu Costel Claudiu. “Eul femeii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcu-costel-claudiu/poezie/69785/eul-femeiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NVNVNegru Vladimir✓Interesant si sugestiv, chiar daca frizeaza la prima vedere grosolania, primul tau vers...barbar inceput ce pune in valoare expresivitatea actului creator...durerea acelui Manole ce sacrifica persoana iubita prin transcenderea formei cunoscute/adorate...renuntarea la imaginea sinelui reflectata in celalalt ca si cale de accedere la sublim.
0