Poezie
rastignirea Matildei
plangi femeie ultima data
3 min lectură·
Mediu
Ai grijă cum calci, pe jos e inima mea
Așteaptă să mi-o adun prima dată,
Am vrut să-ți fie drumul moale
Și n-am știut cu ce să umplu gropile..
Decât cu o inimă mare.
Rănește-te așadar!
Mâna nu vrea să scrie
Decât: te iubesc, te iubesc, te iubesc
Într-un șir fără capăt, lung și frumos
Ce vreau să-l fac un șirag de mărgele
Cu ele la gât, goală, să te întind pe cruce!
Suferă tu femeie!
Coroana de țepi ți-o apăs peste ochi,
Cuiul sărutat să-l simți în măduva osului
Pielea fină s-o zgârii cu poftă
Poate ai observat că mi-am ascuțit unghiile lungi..
Dă-mi sângele tău, să mă spăl de iubire!
Dă-mi tot ce ai că de nu,’ți dau eu totul!
Ești toată credința mea
Și te vreau răstigintă
Chiar daca nu știu ce fac!
Cine te-a cumpărat pe-o impresie greșită?
Și de ce mergi să dormi în alt pat?
Sânii tăi sunt pofta de viață
Cerceilor le-aș ridica ode
Iar buclele mă liniștesc frumos către cer
A răstigini e omenește, să nu uităm dar
Îmi rezerv dreptul de a-ți lua înapoi
Sângele ți l-am făcut mai cald și mai roșu
Varsă-l tot!
Vreau să-l beau ca pe vin la masa de seară!
Ochilor le-am dat putere și căutare adâncă
În spini bagă-i adânc!
Pielea ți-e mai moale de la atâtea mângâieri
Își va pierde frăgezimea sub unghii!
Ai zâmbit exagerat în ultimul timp
Îți voi tăia buzele cu-n cuțit ruginit!
Dar mai adânc vreau să-ți nimicesc dorința
Vreau să-ți calc în picioare gândurile
Să mă rog trupului tău, mistuit încet.
Nu înțelegi că pentru mine ești idol?
Și idolii n-au voie să greșească
Dacă mă iubești mori acum!
Nu mai plânge tristă pe cruce
Vei învia după o vreme
Ridicându-ne împreună la cer
Adormi încet, îți cânt o muzică lină
Te iert de tot ce n-a fost pe placul meu
În timpul trăit sub legile mele
Chiar și pe idol l-am retușat cu mâna mea
Să-nchidem deci cercul
Și să-mplinim profeția
Am obosit să tot scriu viitorul
Să vreau, să sper, să iubesc și să cer..
Cine sunt eu, să pot face toate aceste?
Te las sus pe cruce, să te gândești la ce-am spus
De acolo vezi mai repede răsăritul soarelui
Eu mă duc sa-l vad singur, eu l-am apus
Să-mi culeg inima lăsată pe drum
O s-o dau fără bani, fără voie și legi,
Fără idoli și cruci făr’ să vreau să-nțelegi.
001513
0