Poezie
azi
1 min lectură·
Mediu
Am văzut cum e să iubești nebunește,
În fiecare strop de ploaie al zilei de azi
De care m-am rugat aprins încontinuu
Să-mi spele păcatele
Și să-mi înmoaie strigătul către tine.
E prima zi de penitență grea,
Ca pământul ce-l simt cum mă apasă
Mai crâncen decât neființa atunci când nu te văd.
O să-mi biciui cuvintele,
Să alerge zănatec pe căi neștiute
Să-ți șoptească lucruri nevorbite
Și să te cheme în adânc.
Adu-ți aminte de mine
Atunci când încă nu m-ai uitat,
Plânge-mă chiar dacă nu m-ai cunoscut
Dar iubește-mă ca pe visul cel mai scump al fericirii,
Căci asta e tot ce-ți dau acum...
Puterea să deschizi cutia Pandorei
Și dragoste pentru tot ce e negândit!
Pe-un pumn de minciuni dulci,
Am să-mi vând hainele,
Acoperă-mă doar cu pleoapa ta!
Vorbește-mi, ascultă, culege senină
Parfumul fin din neantul ce l-am presărat în jurul tău
Cu flori din stropii de ploaie!
001384
0
