Poezie

Astrul

1 min lectură·10 aprilie 2013

Mediu

Noaptea, grea și rece, coboară-n ceas târziu,

Iar luna cea frumoasă e singură-n pustiu,

Doar roata de mașină se-aude prin oraș

Și-un greier trist ce cântă din sumbrul său locaș.

Cu fiecare clipă ce trece-atât de încet,

Încerc să sper, să lupt, iar cu credință,

Chiar de mi-e greu și nu mai am putință,

Să-aștept cumplitul soare ce-mi spune să te iert.

Departe și stingher e gândul tău,

Al meu te însoțește, fără păreri de rău,

În grabă trece noaptea, iar pe cer,

Corola lunii triste se îmbracă în mister.

Trec ore și trec clipe mai greu ca niciodată,

Dar undeva departe zboară-al meu gând de fată,

Vin norii, trece noaptea, e iarăși zori de zi,

Iar luna tot mai tristă, din colț de cer,...zâmbi.

001.362

manta alexandra - daniela. “Astrul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manta-alexandra-daniela/poezie/14027725/astrul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.