Poezie
n-am existat
1 min lectură·
Mediu
trăim într-o lume
de scaune
...în fiece dimineață
ne așezăm amintirile
în loje
și noi în fața lor,
pe un jilț,
goi, dezbrăcați de orice simțire,
le privim.
iar seara le închidem din nou
între coaste, în tacere,
și mai furăm de la ceilalți
un zâmbet, o privire, un oftat
sa facem din ele, în somn,
încă un scaun
pentru ziua care abia a trecut.
ne vom așeza în jilț
la sfârșitul vieții,
privind o lume de scaune - goale...
căci am tăcut o mie de ani
cu răsuflarea întoarsa în noi
și în clipele
care nu au fost niciodat.
trăim într-o lume
de scaune
noi,ființe
care nici n-am existat
decât într-un zâmbet,
într-o privire,
într-un oftat...
012.748
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manoliu anca-luisa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
manoliu anca-luisa. “n-am existat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manoliu-anca-luisa/poezie/197675/n-am-existatComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\'noi,ființe
care nici n-am existat
decât într-un zâmbet,
într-o privire,
într-un oftat... \'
poezia nu are insa o muzicalitate interiora, nu are cursivitate din cauza versurilor foarte scurte...
poate ar trebui sa inlocuiesti cuvantul \'scaun\', nu suna bine din cauza ca.... mai inseamna si altceva :)
numai bine!