Poezie

lumea ta

1 min lectură·4 august 2012

Mediu

Tot în viață se plătește

Cu amar și cu tristețe

Și cu dorul ce te poartă

Spre o lume fără vlagă

Iar la poarta lumii mele

Stă în prag cu trei surcele

Un bătrân cu pielea udă

Și cu inima în dungă

Iar cu mâna ce-a firavă

Stă întinsă și te roagă

Să-i oferi o-mbrățișare

Să te poarte lângă soare

Mulți s-au dat viteji cu spada

Multi au încercat cu vorba

Dar nici unul nu se pare

Sa-i fii dat o-mbrățiare

Eu mă uit in ochii lui

Uzi de dor ai nimănui

Îi ofer o-mbrățișare

Să mă poarte lângă soare

Și văzând această faptă

El în dată se îndreaptă

Să mă duca lângă soare

Ca să-mi văd soarta în zare

Nu te da rotund ca roata,

Nu fii nici viteaz ca spada

Oferăi o-mbrățișare

Și te duce lângă soare.

DECI FII OM, E LUCRU MARE.!!!

00838

Manescu Roger Valentin. “lumea ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manescu-roger-valentin/poezie/14012083/lumea-ta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.