Poezie
Iubire amagitoare
2 min lectură·
Mediu
E iarna pe-nserat ,iar eu
M-am saturat sa te astept mereu,
Luna se-ascunde pe undeva
si nu pot ,chiar daca-ncerc ,sa-i spun ceva;
Ceasul ticaie singuratatea mea,
Pe perna cea brodata m-asteapta insomnia
Shi nu shtiu ce se va-ntampla
Cu inima-mi ce imi pulseaza lacrima
Ascult cum imi vorbeste linishtea
ce-si bate joc de singuratatea mea,
Iar luna imi lumineaza ochii
Vestitzii ipocritzi shi pushi pe shotii,
Vremea nu imi alunga iubirea
shi nici obisnuintza nu alunga credintza
Insa acum indoiala imi alunga patima
Golind shi ultima picatura de lacrima cristalina
Ultimul trandafir ce mi l-ai daruit s-a ofilit
Pana shi ultima ta vorba s-a innecat
in ploaia ce tocmai a batut shi ultimul minut.
Incerc din rasputeri sa uit .
Dar ochii tai, zambindu-mi iar, in amintirea transfrmata incalvar
shi sarutul tau ametzitor,de dor in amintiri
Imi spun ca nu mai sunt cum eram ieri.
Shi cum sa lupt cu dragostea ,
Cu care nici zeii nu au invins candva?
Shi cum sa uit iubirea
ce doar inima ta mi-o oferea?
Dar cum sa dezleg eu oare dilema asta mare?
sa lupt cu iubirea amagitoare,
sa uit minciuna ce ma doare?
Unde eshti u oare
cand am nevoie de tine mai mult decat oricine?
Un shir de intrebari ,iluzii, basm shi amagire
Imi raman suvenir de la tine .
Te ashtept iubire amagitoare ,
Te astept fara incetare
Chiar de mi-a inghetzat ashteptarea
Imi voi topi incet rabdarea.
023992
0