Poezie
Poveste mută
1 min lectură·
Mediu
Poveste mută
În gând trec amintirile pe-o stradă-ntunecată,
Doar felinarul negru clipește câteodată,
Umbra se-așterne-n tropot pe urmă de caleașcă
Și omul scund pășește pe punte înspre-o barcă.
Înconjurat de apă și legănat de valuri,
Tresare și surâde, apoi privind spre maluri
Un vuiet se pornește și cade-n nepăsare,
Alături e o stâncă, uitată într-o mare.
Se-aruncă-n valuri surde, orbit de umbra nopții,
În barcă se zărește doar craiul vechi al morții,
Marea se liniștește și stânca sângerează,
Tăcerea mișcă soarta, caleașca-naintează.
Pe strada-ntunecată lumina se zărește,
Copila mută plânge și încă povestește
Prin ochii triști trecutul, prin gesturile-i frânte,
E singură pe stradă și plânge și e noapte.
001.295
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mandra Ana-Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Mandra Ana-Maria. “Poveste mută.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mandra-ana-maria/poezie/159682/poveste-mutaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.