Poezie
Cosmos trist
1 min lectură·
Mediu
Cosmos trist
Ninge patetic la început de an,
În sufletul tomnatic și ceresc,
Plânge cu stropi de rouă amurgul,
Trist înțeleg că încă te iubesc.
Râd stelele pe bolta-ntunecată,
Sclipind din iad ca lava pe pământ,
Zâmbește luna printre nori de ceață,
Văd trist că încă ești și încă sunt.
001.259
0