Poezie
Singur
1 min lectură·
Mediu
Părăsit sunt de toți și de toate
Deși sunt înconjurat de gloate
Părăsit de-a mea iubită
Stau cu privirea tristă și-ncremenită
Încerc la icoană a mai rosti o rugăciune
Dar nu aștept să am parte de vreo minune
Ci doar de puțină comuniune
Să nu mai fiu aruncat în genune
Însă Divinitatea acum este mută
Părăsindu-mă și ea, în loc să mă ajută
Deznădăjduit și fără de speranță
Îmi dedic un ultim gând, de condoleanță
Privesc în jos și-mi doresc să fi fost sub pământ
Acoperit de un capac rece, să zac în mormânt.
001.485
0