Poezie
Stau în grotă și plâng
1 min lectură·
Mediu
Stau în grotă și plâng.
De jur împrejur mă mistuie focul,
Iau biblia în brațe și-o strâng!
Aș vrea ca să mor,dar nu am norocul.
Că diavolul, o stâncă prăvale
Pe pieptul meu gol și carnea mea moale
Se topește precum untul ce sfârâie în tigaie,
Iar eu ma înec în propria-mi baie.
Aș vrea să fug, să mă ridic ,dar nu am puterea s-o fac!
Aș vrea ca să țip dar mi-este prea lene și tac
Că nimeni nu mă aude în întunericul ce îl am în cap
Și, Doamne , ce n-aș da ca să scap.
Oh , Doamne ,Iisuse Hristoase ,Te rog luminează-mi mintea
Că tare mi-e greu în bezna ce mă apasă
Iar diavolul îmi stă dinaintea
Și să mă lepăd de el nu mă lasă.
001.049
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manaila lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
manaila lucian. “Stau în grotă și plâng.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13972854/stau-in-grota-si-plangComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
