Poezie
Mă rog doar să plângi și tu cum te iubesc eu
1 min lectură·
Mediu
Copil fiind am învățat să cred în povești.Mai ales în cele cu ilene consânzene,
În care eu eram făt frumos .Între timp însă am crescut și mi-am dat seama pe semne
Că nimic nu era adevărat
Sau cel puțin, de la tine ,asta am învățat.
Te-am cunoscut într-o zi frumoasă de vară,
În timp ce admiram cerul senin,
Așteptând pe banca de lângă scară,
Fără a mă gândi ca viața durează atât de puțin.
Erai îmbrăcată într-un costum transparent din mătase fină,
Ce te făcea să pari a fii un râu de lumină.
Te-ai apropiat atât de mult de mine încât nu am mai rezistat
Și luându-te de mână, m-am îndrăgostit imediat.
Nu aș fii crezut niciodată că ai să mă abandonezi atât de ușor,
Lăsându-mă singur în dormitor.
Nu vreau sa îți spun cât sufăr și cât îmi este de greu
Ci prefer ca să mă rog să plângi și tu cum te iubesc eu.
001.161
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manaila lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
manaila lucian. “Mă rog doar să plângi și tu cum te iubesc eu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13961033/ma-rog-doar-sa-plangi-si-tu-cum-te-iubesc-euComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.