Poezie
Am trait in pastai de fasole
1 min lectură·
Mediu
Ma intreb uneori, cum de am putut trai atat de multi vreji!
Cum de nu am ales sa culeg altfel pastaile?!?
De ce s-au scurs atat de repede boabele...
Iar nu in ultimul rand ,de ce ,nicio fraza nu incepe cu :\"deci\"?!?
Am colindat lumea in lung si in lat
Ca o simpla gargarita ce ma aflam
Purtand zeci de hartii la subbrat
Nestiind niciodata incotro ma-ndreptam!
Lumina soarelui ,mi-a fost vesnic prietena
Si-am conversat cu ea adeseori...
Tinand in mana o micuta lanterna,
Care m-a ghidat in lume sa zbor.
De-acum insa a venit toamna...
Iar pastaile mele au cazut de pe vrejul lor,
Pierzandu-si incet si sigur pe jos boaba;
Lasandu-mi numai speranta :ca-n frig si-ntuneric... sa mor.
001.975
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manaila lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
manaila lucian. “Am trait in pastai de fasole.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13955161/am-trait-in-pastai-de-fasoleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.