Poezie
taxiul sufletelor noastre
1 min lectură·
Mediu
e miezul noptii si afara ploua ne-ntrerupt
in timp ce eu incerc sa ma ascund
de lacrimile mele care cad din cer
in pat , in limuzina sau in sifonier.
deodata un taxi opreste-n fata mea
ma urc in el far-a mai intreba
destinatia
nici cat imi va lua
deodata masina aceasta veche
din poveste
isi intinde aripile
ducandu-ne la cer spre tarile calde
plutind pe note muzicale
inaltatoare, mantuitoare,
purtandu-ne pe cararile de vis
cu degete fermecate de chitarist
001.047
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manaila lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
manaila lucian. “taxiul sufletelor noastre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13954472/taxiul-sufletelor-noastreComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.