României mele
nu voi învăța vreodată să privesc în oglindă e destul meschin în jur sunt în țara unde florile cresc mărunte iar mamele încă mai plâng târâșul lor nu e vreme să caut lăute ci broaște pe lac
cuget
Sabin terapia ta educativă mă închide în iubire categoric și rar evident slujesc grădinile poftei de viață resursa mea corul inimii gândurilor visurilor
viață
dacă îmi lasă puțin aer sub ghilotină o șansă una doar mai e pentru moarte dacă îmi strâng trupul mimând culcușul în timpul unui panteon niciunui pelerin nu i-aș putea cere
întrebări
cum e să fii trist sau alb sau negru ce e povara ceața ce urmează să se întâmple sau dimineața în oglindă în care fiecare pas mic se deschide în tine ne trebuie cuvinte și zbor și
magie
am cerșit timpului răbojul fermecat a luat în palmă toți macii și a trântit în ei piruetele cosmosului
fără nume
uite otava s-a pus sub lumină degrabă-i toarnă iubirii cuvânt tu s-aștepți sacru-divină printre nostalgici un alt adăpost alt dumnezeu te-nvețe durerea cu șchioapete lespezi pe
jurnal interior
luni arcade neînsuflețite marți d\'ale carnavalului în nopțile mele cu iubirea alergând spre portiere miercuri canon cu timpul vagabond joi program prelungit la visuri cu
în orașul meu
pe fiecare acoperiș se înalță o casă pe fiecare masă e în popas un ștergar la fiecare margine stăpânește odihnitor un adevăr cu fiecare cuvânt r o m b o c o i d a l se așază treptat spre
lor
pot fi aburul unei zile dar niciodată clocotul ei pot fi migrena unui zeu dar niciodată înțelepciunea lui și pot avea infinite speranțe dar niciodată nu mă vor salva din moarte copiii ce
Parohaicu
Agonizând agonia primiți pretutindeni iubirea
Hotarari de primavara
mai adun un tril cu încă două rup albul cu esențe de nirvană pe cântec sfâșâi descătușarea alergând către al treilea pol în registrul imagistic încolonez iubiri după rangul dorinței mă topesc
Starea viitorului
Din moarte sunetul tăcerii Ascute aripi de zidiri În umbra patimei ascunse Sălbatic se aude doar Dansul albilor delfini.
Boschetarul si luna
Sunt un distins boschetar Cu vise ascunse anatomic în sânge Mai pierd câte o noapte Când luna e rece Dar zorile toate Le leg în desagi. În lupanare d-epitete Știu că voi strângeți Toată
Haiku-an 38
minus doi prefix avuție în zile bateri de clopot.
Haiku
Diorama succesului tranziția la fericire.
Desfrau
Lupanarul viselor semnul pierderii paradisului.
Piperul si sarea - fabula -
Piperul și sarea își declarară război; n-au mai vrut să se spună că sarea și piperul fac față oricărei nevoi, adică nevoi alimentare, de exprimare, de combustie deplină într-o lume deloc
Triptic 1
D E C O R Ploi merg cu susurul pas În a brazdelor roade. S T A R E Tu îmi întorci iubirea c-un veac Când răgetul nopții Mă vinde-n păcate. C O N C L U Z I E - metamorfoza Din
Ruga
Dă-mi palma ta Cu a lui, Cu-a noastră Clădiri de mâini să ridicăm Și sus pe capătul spre stele Un gând de bine s-așezăm! Să curgă-n lume Pe aceleași mâini Osânda păcii și al iubirii semn!
Transformare
Este ceva iremediabil în sufletul meu Dintr-o sămânță de mătrăgună Au răsărit mai mulți măslini, Precis o mutație genetică A recreat crivățul în adieri de trăit. Dar este bine, atât de bine
cine?
Cine umbla prin borcane Si le-asaza-n culinare Pe fructe si pe legume Sa le aiba o iarna anume?
Justitie divina
Cand am cerut sa se faca dreptate Pasii lui sagetau un continent, Din maini incerca sa tune speranta, Dar s-a agatat printre nori sporadic de ... soare, De atunci lumina sugruma acvatic o
Se poarta
A periat gradinile, Ne-a speriat familiile Si ne afla zbuciumati Cum vom fi noi vaccinati?
Caut raspuns
Mi se spune C-o vară va veni Cu secetele ei din pântec goale. Atunci întreb: Pârjolul de n-apare, Cine-ar îndrăzni Să-și schimbe vatra de iubire Pe ploi ce alte flori Ar
Ghici
E fantastic, Gumilastic - plastic, Absorbant bombastic, Uluiește vremea Tăinuind tăcerea.
Poem
Un poem de dragoste Mi-a răsărit între palme, Am vrut sa-l pastrez Asezandu-l in trestiile sufletului meu. Dar s-a speriat Si-a inceput sa picure In stropi marunti In albia timpului
Restul e umbra
Copilul cu ochii de taine murinde Deprinde alfabetul în slove lumești. Cu munca născută Din visul de-a fi Își spune arzând de dorințe: \"Restul e umbră Linii nesigure invata Căderea din
Inviere
Mortul albastru Avea cerul drept martor. Mortul verde Ascunsese pădurea în deșertul său. Mortul-mort Nu făcuse nimic, Aștepta începerea lumii, Când săgeata vieții Îi încetinise lumina Și
Fapt
Am scos din trup afară Sănătatea unei clipe cu tine. Retras în genunea partuză A comediilor inepte de făt-răsfățat Defileul de salve m-a chemat: Tinere,se luptă în păcat Mirajul că viața te
Randuiala
Printre aceste rânduri Am murit câte puțin Ca o cocotă încercată De-o fibră de iubire, Dar prins-am în cădere strălucire Si pala mortii-vesnicie A mai uitat un pic, Numai un pic de mine.
Spatii dintre ganduri
O porneam alene Și căutam...tăcere. Dacă tu mă lăsai Eram un dibaci visător. Dar ai chemat la tine Slutele-mi dorințe, Le-ai așezat la masa Constelațiilor tale Și iată-mă acum Râvnitor la
Iubire
Un zâmbet sărutat pe pleoape Se vede-n ochii tai poem, Un cantec daruind visarea Se ascunde-n renuntare abia soptit. Te caut alinare in descantec Ca pacea-n mine sa astern Iar inima-mi
de noi
Levigata dărnicie M-a găsit cu desuul de spaime gol Pentru că simplu uitasem de ele. Era mai amplu sentimentul fericirii cu tine Ca planatul zbor în emisferele reci Ale întinsei așteptări. Ne
