Mădălina Maroga

Dora,

Eu am citit acest poem de aseară de când l-ai postat, l-am citit și l-am recitit, mă răsucesc ca într-un labirint de gânduri, de păreri, mereu altele și totuși aceleași...
Am simțit aici, nu doar un atelier de femeie, ci un atelier al sufletului unei femei, acela unde se poate transforma fiecare formă a ei, unde poate lua altă formă, de fiecare dată altfel, mult prea departe de modelul inițial, acel model la care nu vrea să renunțe - fără adiere fără ploaie fără nici o altă întâmplare, rămâne la fel ca un destin impus de valurile timpului doar palme picurând ape în genunchi.
O durere inimaginabilă, acea durere asemeni pierderii celei mai dragi ființe durea orice tăiere din mine.

Dora, acest poem plânge, suferă, respiră, trăiește, nu mai suportă indulgența pământului... Apare cerul în ultimul vers, ca o oglindă a sufletului, nemaiavând perfecțiunea primei ființe a primei femei care există dar se transformă cu fiecare sunet al dalții în pământ... cu fiecare apăsare a orelor într-o sălbăticie...

Am amuțit, mă gândesc la toate transformările, la toate timpurile la prezent și la mult înainte...

Complimente pentru un poem ca un mesaj al sufletului în transformare.

Cu drag,

Madim

Maria,

Îmi pare rău că nu am știut despre această aniversare, mă alătur acum, în rândul celor care o felicită pe Mae a noastră și îmi doresc mult să ramânem așa uniți, stranși în agonia noastra dragă. E minunat!!!!

La mulți ani, Mae! Fie ca pașii tăi să se îndrepte mereu spre fericire, să te bucuri de Miriam și să ai multă, multă liniște.

Îmi amintesc că nici nu mă știai prea bine iar eu te-am propus cu placere pentru nivel 120 .:) Am facut acest lucru cu mare plăcere și nu uita că mă numar și eu printre cititorii tăi fideli.

Te îmbrățișez cu mare, mare drag

Madim

Vladimir,

Până la această oră ai la această poezie 91 de afișări, nu cred ca nu citește nimeni. :)
Am înțeles aluzia subtilă în ceea ce privește postarea epigramelor.:P
Nici eu și nici Anda nu am spus nimic despre poezie, că este proastă sau altceva...

Să sperăm că nu te-ai supărat pe noi. :P
Și nu uita: poate mai venim cu... plugușoru\' pe la tine:).

Din poezie am reținut: sentimentele călăuză și oamenii bântuiți, în mod special. Versurile emană o stare de melancolie profundă, dorul pentru vorbele nespuse încă.


Cu drag,

Madim

Ionut,

Bine ai venit pe site!

Te aștept și cu următoarele poeme.


Madim

Mult succes și inspirație!

Care va să zică doarme...
Am o temere, așa,
C-o să tragă cu-a lui arme
Nea Genu când s-o scula.
(Dănilă Florentina - Loredana)


eu-s mai mică și aștept
până când nașu’ se scoală
știu că este înțelept
și n-o să mă bage-n oală


Madim

domnu’ Negru e distins
doar cu-vântul nu stă bine
astăzi pare cam aprins
se gândește la (chen)zine


Alooo, domn\' Negru, să nu vă albiți cumva la față,înțelegeți că după atâta căldura mare mai trebuie să schimbam locația. ;)

Ne găzduiți, da? :)

le-a lăsat numai la soare
să se odihnească-un pic
se întreabă dacă oare
să le pupe pe buric


Madim

în America e noapte
fetelor, a adormit
hai sa-i spunem două șoapte
să se lase de nășit.

Madim

naiba știe s-a \'necat
de necaz poate-a scăpat
sau a dat bir cu fugiții
să nu mai vadă trăzniții.


nu-s căzută măi, fătucă
eu l-aștept pe \'nealui
să mă lege înc-o dată
doar cu epigrama lui.


Madim

Dora,

Un intermezzo, ca o resemnare, cu amintiri și încurcături de trenuri.

Dacă este șampanie vin eu și cu tortul și sa vezi atunci. :)
Poate va fi \"gelos pe fiecare intonație tandră\".

Mi-a plăcut mult -

la ultimul vagon stă doar o iluzie-n roșu
îți amintești cum râdeam hohotind printre mătăsuri
te jucai de-a norocul sărind pragul
cu prima mea aparență într-un cobalt târziu


Madim

Mădălina, nu degeaba
În popor se zice-așa:
De mi-ai săpat mie groapa,
Nea Genu te-aruncă-n ea.


(Dănilă Florentina - Loredana)


Florentină e de bine
eu nu fac mișto de tine
de naș m-am îndrăgostit
și pe toți i-am părăsit

Acțiune în constatare

eu îs fina doar lu\' Cioacă
până oi intra la apă
cadoul să mi-l aducă
când doru\' mă mai apucă.


Pretenții:

nașule cadou să-mi iei
o pereche de cercei
să îmi pui și o brățară
drept în cot să nu mă doară.


Madim

:))

pe ea nu o botezași
dar cu mine ce-avusăși?
numele mi la-i stîlcit
mâine te-apuci de iubit(?)


Îmi pare bine de cunoștință domnu\' Cioacă! Mă numesc Mădălina, da, dar nu Morega :)) :P și am cam 2 anișori de mers p\'aici. :) - Mata\' nu mă știai pân acu\'?!:)

Mădălina Maroga


Badea Cioacă naș îmi este
făr\' a prinde chiar de veste
repede m-a botezat
și inima mi-a furat


Madim

Ba, botez-o bade, Cioacă
n-are cum să cadă-n groapă
ia-o tare de mijloc
asta sigur e soroc!

Am uitat să adaug complimentele mele și am lăsat ceva deschis... </b> </b>

Madim

Alexandra,

Bine ai venit pe site.
Dar de ce tristă? Îți spun ceva care poate te va bucura, trebuie să citești aici -

http://www.agonia.ro/index.php/article/132771/index.html
și poate te mai înveselim noi dacă te hotărăști. :)

Încă ceva - există o rubrică în subsolul textelor tale, după ce te loghezi - Acest text îți aparține, poți edita acest text, poți intra și corecta greșelile typo strecurate prin text.

Mult succes și inspirație!

Madim

Anca,

Această poezie îmi pare cu adevăratt scrisă într-o secundă, în care tu ai reușit să cuprinzi eternitatea.
O așteptare cu dor, cu temă, acea teamă pe care o simțim cu toții în oase atunci când iubim, tema că, eternitatea nu ne vrea intimi.
Frumos titlu, am să mi-l amintesc mult timp de aici înainte.

Cu drag,

Bătând la geam, cu gândul la vin, pâine prăjită și prăjituri...

Madim

Dora,

Mulțumesc multtt, te felicit și eu pentru apariția în același ziar și îți doresc din suflet mult succes, inspirație și numai bine.

Este adevărat, probabil că vor veni și cărțile,:) tu și încă câțiva de pe aici care îmi sunt la fel de dragi veți fi invitați de onoare.

Cu drag,

Madim

Ultima strofă dezleagă misterul acestei stări de nepăsare, vine ca o undă de șoc, pentru că în minte există mereu o altă scenă disponibilă, ca un colac de salvare mereu să facă miracole.
Nu pentru mult timp, pentru că în final, se deșiră ultimele perle, la fel ca ultimele gânduri, ultimele cuvinte, dar sempre sola - sempre, mereu singură în decorul prea trist al singurătății ca o cetate a sufletului, în preajma unui vis </b></b></i></i>.

Madim